Problema cu privire la transportul public ne-a fost expusă de către preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan din Timişoara, Petru Mirciov.
„Noi trebuie să mergem lunar să ne vizăm legitimaţiile de transport. La ceilalţi pensionari e valabil cardul pe viaţă, la revoluţionari la fel, nu trebuie să-şi reînnoiască cardul, noi suntem pedepsiţi că am fost deportaţi în Bărăgan. Noi subvenţia o primim de la Casa Naţională de Pensii, căreia îi este frică să nu plătească mai mult pentru noi, Casa de Pensii livrează banii la RATT. Oamenii ne întreabă de ce doar ei trebuie să meargă la ghişee… Este vorba de beneficiarii Decretului 118, foştii deţinuţi politici, foştii deportaţi în Bărăgan, deportaţii în URSS…”, spune Mirciov.
Pensionarii, care beneficiază de gratuitate în baza protocolului pe care îl are RATT cu Primăria Timişoara, care subvenţionează transportul public pentru aceştia, nu trebuie să se prezinte la chioşcuri decât în cazul în care nu au card. Deci practic trebuie să se prezinte o singură dată la ghişeele RATT pentru a intra în posesia cardului în baza căruia pot călători gratuit cu mijloacele de transport în comun din Timişoara pe tot parcursul vieţii. La fel şi cetăţenii români cu domiciliul în Timişoara care au împlinit 70 de ani şi revoluţionarii sau veteranii de război şi alte categorii – beneficiarii legilor 341/2004 (Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei din Decembrie 1989), 44/1994 (Legea privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război) şi 309/2002 (Legea privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în 1950-1961). În cazul acestor persoane, abonamentul de transport se prelungeşte automat şi îi garantează posesorului gratuitate pe viaţă, potrivit reprezentanţilor RATT.
Deportaţii şi foştii deţinuţi politici, oameni în vârstă, mulţi dintre ei bolnavi, trebuie însă să se prezinte lună de lună la ghişeele RATT dacă vor să aibă acces la transport gratuit.
„Pensionarii şi cetăţenii care au împlinit vârsta de 70 de ani, beneficiari ai dreptului de călătorie gratuită cu mijloacele de transport public urban, prevăzut prin: Decretul – Lege 118/1990 (privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri), Ordonanţa Guvernului 105/1999 (privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice), aprobată şi modificată prin Legea 189/2000, şi Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 214/1999 (privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive), vor beneficia de gratuitate în baza Convenţiei încheiate de RATT cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş. Aceştia vor circula în baza cardului emis de RATT (…) Pentru aceste categorii RATT va ţine o evidenţă separată şi nu se vor regăsi în deconturile înaintate către Primăria Municipiului Timişoara”, se arată în protocolul încehiat de RATT cu primăria privind facilităţile la transportul în comun.
Reprezentanţii RATT cunosc foarte bine situaţia, dar spun că nu ei au impus regulile, ci Casa de Pensii.
„Cei mai mulţi dintre beneficiarii legilor speciale sunt pensionari, sunt înregistraţi la Casa de Pensii. Iar cei de la Casa de Pensii vor să ştie exact câte persoane beneficiază de gratuitate în fiecare lună, câte vin să îşi reîncarce cardurile. Noi doar aşa putem primi banii de la ei, noi avem o convenţie cu Casa de Pensii. Beneficiarii trebuie să se prezinte la ghişeele RATT în fiecare lună, ni se solicită acest lucru, altfel nu am primi bani pentru aceste gratuităţi. Ei trebuie să vină să îşi încarce cardurile. Nu noi am impus acest lucru, noi trebuie să-i contabilizăm. Şi pe noi ne sună oamenii supăraţi, încercăm să le explicăm situaţia… Noi suntem deschişi la schimbarea convenţiei, vrem să se găsească o soluţie pentru ca aceşti oameni să nu mai fie nevoiţi să vină la ghişeele noastre lună de lună, dar lucrurile nu depind de noi”, spune purtătorul de cuvânt al RATT, Cosmin Bradu.
Chirie mărită pentru Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan
Cât despre “respectul” de care se bucură aceste persoane în rândul autorităţilor ar mai fi multe de spus. Din dorinţa de a aduna cât mai mulţi bani la buget, în prima parte a acestui an, atunci când au majorat chiriile pentru spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, oficialii Primăriei Timişoara au ajuns la concluzia că şi Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan trebuie să plătească mai mult pentru sediul de aproximativ 70 de metri pătraţi pe care îl are în Piaţa Libertăţii. Conducerea primăriei a propus, iar consiliul local a aprobat majorarea.
Foştii deportaţi nu au reacţionat atunci, aşa cum au făcut-o Uniunea Artiştilor Plastici sau anumite asociaţii de revoluţionari, care au primit până la urmă gratuitate, rămânând în spaţii pe comodat. Situaţia Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan a fost expusă în şedinţa de consiliu local de săptămâna trecută de către consilierul Adrian Orza.
„Mie nu mi se pare un demers fericit să se mărească chiriile la asociaţii de genul acesta, mai ales că este vorba de oameni care au trecut printr-o experienţă absolut dramatică. Au fost scoşi din casele lor şi aruncaţi în pustiu în Bărăgan. Nu cred că trebuie priviţi ei din punct de vedere strict economic. Indiferent de sumă, e vorba de gest şi trebuie corectat acest gest”, crede Orza, care i-a solicitat primarului Nicolae Robu să se intervină în acest caz, aşa cum s-au făcut rectificări şi în altele după adoptarea hotărârii cu privire la majorarea chiriilor.
Preşedintele asociaţiei, Petru Mirciov, spune că s-a adresat municipalităţii, dar autorităţile i-au spus că îşi menţin punctul de vedere cu privire la majorarea chiriei.
„Într-adevăr, ni s-a mărit chiria. Înainte era de 67 de lei, iar acum a ajuns la circa 314 de lei, 1 euro pe metru pătrat (n.r – iniţial oficialii primăriei propuseseră 5 euro pe metru pătrat). Ea aşa ca valoare nu e mare, o plătim, dar noi ca asociaţie am fi preferat să folosim banii pentru editarea unei cărţi, a unor materiale, că noi de-asta existăm, să păstrăm memoria deportărilor, să apărăm drepturile membrilor noştri. Am făcut o adresă la primărie şi ni s-a răspuns că îşi păstrează punctul de vedere. La ora actuală avem 2.300 de membri, dar sunt împrăştiaţi în tot judeţul, mulţi sunt oameni în vârstă. După 90 am fost vreo 8.000-9.000…”, a afirmat Mirciov.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Timiş mai are astăzi sub 200 de membri, din circa 2.000, câţi avea în anii 90.
Citiți principiile noastre de moderare aici!