Până pe data de 1 iulie 2009 au fost în vigoare reglementările europene care cereau ca produsele comercializate să respecte anumite standarde de formă şi dimensiune. Cele care nu se încadrau în aceste cerinţe erau distruse sau vândute pentru prelucrarea industrială, fiind cedate la preţuri mult mai mici decât cele pentru utilizare directă. Comisia Europeană a decis să renunţe la această risipă, renunţând la standardele drastice la 26 de produse.
În conformitate cu noile prevederi ale regulamentului intrat miercuri în vigoare, numărul standardelor specifice de comercializare se reduce de la 36 de standarde la 10, fiind vizate următoatele fructe şi legume: mere, citrice, fructe de kiwi, salată, cicoare creaţă de grădină şi cicoare de grădină cu frunze întregi, piersici şi nectarine, pere, căpşuni, ardei gras, struguri de masă şi roşii. Celelalte fructe şi legume, care nu fac obiectul unui standard specific de comercializare, trebuie să se conformeze standardului general de comercializare.
În pieţe situaţia nu era oricum conformă
Ţăranii noştri nu prea aveau oricum habar de legumele europene. „Cum să arunci ardeiul dacă nu e perfect rotund? E foarte bun de salată şi aşa, oricum se taie în bucăţi!”, spunea un vânzător din Piaţa 700. Reglementările nu prea erau cunoscute şi nici respectate de comercianţii din pieţe. Interesant este că omul de rând preferă să ia castravetele care nu e perfect ca formă sau dimensiune, dar care e luat din piaţă, decât să ia un castravete măsurat cu şublerul şi vândut în supermarket tras în ţiplă de nailon. E mai natural, nu are gust de plastic, spune clientul. Din păcate, mulţi dintre castraveţii „normali” provin din aceleaşi locaţii ca şi cei din supermarket, cei produşi în grădină fiind de cele mai multe ori înlocuiţi de cei importaţi şi vânduţi la en-gros.
Citiți principiile noastre de moderare aici!