Consilierii locali ai PDL spun că s-au consultat cu mai mulţi arhitecţi importanţi ai Timişoarei, care susţin această iniţiativă de a readuce la forma iniţială faţada Palatului Culturii, dar şi de a înălţa imobilul din Piaţa Victoriei.
„Actuala clădire a Teatrului Naţional şi a Operei în primul rând este mai scundă decât Hotelul Timişoara, ceea ce din punct de vedere urbanistic şi fiind capăt de perspectivă a bulevardului Corso este anormal. Ar trebui să fie cu minim două etaje mai înaltă, iar revenirea la faţada iniţială e impetuos necesară pentru că acum este un fel de struţo-cămilă, un amestec de stiluri care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în jur şi cu spiritul timişorean şi tendinţa de a fi Capitală Culturală Europeană. Deci stilul este un stil fascist italian, inspirat de arhitectul preferat al lui Mussolini, şi trebuie să revenim la normal. 90 de ani am tăcut, este o ocazie istorică acum, având în vedere proiectul Corso de reabilitare a centrului oraşului Timişoara, de a se îndrepta această nedreptate şi cu maximă urgenţă să revină faţada la stilul arhitectural pe care îl merită şi sunt convins că domnul primar va fi de acord şi toţi timişorenii la fel. Practic ar trebui să revină la faţada iniţială care a fost proiectată tot de către arhitectul Duiliu Marcu în 1923”, a explicat consilierul local Simion Moşiu, care a prezentat, joi, şi o scurtă istorie a Palatului Culturii şi a modificărilor aduse acestei clădiri emblematice pentru Timişoara de-a lungul timpului.
Pentru a-i convinge pe timişoreni să susţină acest demers, democrat-liberalii intenţionează să proiecteze pe clădirea Operei vechea faţadă, în fiecare seară, timp de o săptămână, în luna iulie, să împartă prin oraş materiale de informare cu privire la istoricul faţadei şi să organizeze o dezbatere publică pe această temă, la care să-l invite şi pe primarul Nicolae Robu, chiar în Piaţa Victoriei.
Aleşii PDL îi atrag atenţia primarului şi că imobilul reprezintă un adevărat pericol public, pentru că bucăţile de travertin stau să se desprindă de pe faţadă, şi că, la intrare, contratreptele au fost cârpite… cu bucăţi de scânduri.
Democrat-liberalii cred că banii n-ar trebui să reprezinte o problemă pentru actuala administraţie a oraşului.
„10.000 de euro au costat palmierii. Proiectul Corso presupune o refacere totală a ansamblului de clădiri de patrimoniu din centrul oraşului. Am dat 2 milioane de euro pe semne de circulaţie. Contează banii pentru Primăria Timişoara? Avem cel mai mare buget după Bucureşti. Faţada de stil fascist făcută în 1936 trebuie să revina la ceea ce a fost. Noi îi cerem domnului primar ca în cadrul proiectului Corso să fie prioritară aducerea faţadei Teatrului şi a Operei la forma iniţială, la stilul renascentist italian care a fost reprezentativ pentru acea perioadă”, a adăugat Moşiu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!