Moscheea Gemgime este pomenită de celebrul călător Evlia Celebi și apare pe planul lui Perette din 1716.
„Pe strada Francesco Griselini au fost descoperite mai multe complexe arheologice, în timpul supravegherii arheologice a săpăturii manuale pentru introducerea viitoarei conducte magistrale de apă (de 600 mm). Astfel, cele mai importante vestigii descoperite (și pentru care a fost solicitată autorizație de cercetare arheologică preventivă – emisă deja sub nr. 156/2014) sunt fragmente din zidurile de piatră și cărămidă care, după tehnica de construcție, tipologia, planimetria și orientarea lor, aparțin moscheii Gemgime (care pe planul lui Perette din 1716 era plasată pe actuala str. Savoya, în imediata apropiere a Palatului Dicasterial). Descoperirea arheologică a două din laturile acestei moschei este confirmată și de prezența în afara acestei construcții a mai multor morminte de inhumație, până acum fiind descoperite 20 de schelete, dintre care două de copii, fiind atestat deja la Timișoara, la celelalte două moschei descoperite, ca în jurul lor să fie practicate înmormântări”, a declarat, pentru www.tion.ro, coordonatorul cercetării, arheologul Constantin Inel.
Moscheea identificată ca fiind Gemgime apare pe planul lui Perette de la 1717 localizată parțial sub Dicasterial, însă această descoperire de pe strada Griselini dovedește ca suprapunerea nu a putut fi foarte precisă, subliniază arheologii. Acum ei cercetează în jurul moscheii cele 20 morminte turcești descoperite.
Constantin Inel, arheologul care a descoperit zidurile Moscheii Gemgime, consideră că „valoarea istorică extraordinară a acestor vestigii și frumusețea lor impresionantă impun păstrarea acestor fragmente în casete sub sticlă, cu atât mai mult cu cât conducta nu va mai trece pe aici, deci nu deranjează amenajarea zonei”.
„Este cel mai frumos zid medieval de piatră fasonată descoperit în Timișoara, ar fi o crimă să nu fie conservat in situ”, susține arheologul Dan Ciobotariu, fostul director al Muzeului Banatului. De aceeași opinie este și arheologul Direcției pentru Cultură Timiș, Victor Bunoiu: „am transmis deja Primăriei Timișoara recomandarea pentru soluția propusă de arheologul Constantin Inel, de conservare a moscheii in situ”.
„Impresionează la descoperirile de pe str. Griselini amploarea și masivitatea fundațiilor moscheii, pe latura de sud-vest, unde este posibil să fi fost plasat și turnul – minaret. Cercetările din acest punct vor stabili, în perioada următoare, starea de conservare a structurilor de zidărie (ele fiind afectate de intervențiile succesive din perioada ocupației austriece, până în zilele noastre, inclusiv de introducerea rețelelor edilitar-urbanistice: apă, canal, conducte de branșamente șamd). Menționez că orientarea clădirii este specifică, pe axul SSE-NNV, adică cu altarul spre Mecca!”, mai explică coordonatorul cercetării, Constantin Inel.
Citiți principiile noastre de moderare aici!