După începerea lucrărilor în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, pe parcursul cercetărilor arheologice, în Piaţa Libertăţii au fost descoperite vestigii datând din diferite perioade istorice ale oraşului.
„Vestigiile Băilor turceşti (Baia Mare a oraşului/ Baia Împăratului) sunt considerate cele mai importante, Timişoara fiind primul oraş medieval din ţară care a beneficiat de servicii publice de acest fel, ca dovada a importanţei care se acorda în perioada otomană curăţeniei trupeşti şi spirituale, baia fiind în strânsă legătură cu moscheea şi ritualul religios. Iniţial, în Piaţa Libertăţii, pe o suprafaţă de circa 300 mp, au fost descoperite ruinele Băilor turceşti – faza II de construcţie. În contextul acestei descoperiri, în urma discuţiilor purtate între arheologul prof. univ. dr. Dorel Micle şi arhitectul Radu Mihăilescu, s-a convenit păstrarea in situ, într-o suprafaţă decopertată, denivelată faţă de pavajul general al pieţei, a vestigiilor arheologice descoperite (…) Totodată, în apropierea Băilor turceşti, în partea nordică a pieţei, înspre liniile de tramvai au fost găsite vestigiile Hambarului Mare, precum şi resturile unor porţiuni de străzi. Au mai fost descoperite postamentul Monumentului Fidelităţii, canalul austriac şi o fântână austriacă”, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara.
În urma săpăturilor ulterioare efectuate s-a constatat că suprafaţa băilor turceşti este mult mai mare – 25×23,5 m în plan.
Având în vedere importanţa vestigiilor arheologice descoperite şi necesitatea protejării acestora, precum şi constrângerile tehnologice şi financiare ale soluţiilor tehnice de execuţie, proiectantul contractat de primărie a propus două variante de punere în valoare.
Varianta 1 presupune conservarea in situ, adică la faţa locului, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor turceşti, în timp ce Varianta 2 presupunea conservarea in situ prin scufundarea nivelului de călcare al pavajului, conservarea şi prezentarea liberă a unei porţiuni din vestigiile băilor turceşti.
Cu alte cuvinte, în Varianta 2 o parte dintre vestigii ar fi rămas descoperite şi expuse astfel încât să poată fi admirate de către toată lumea. Varianta aceasta nu a fost însă acceptată, aşa că ruinele fostelor băi turceşti vor fi acoperite în ideea că, poate cândva, vor fi din nou scoase la lumină…
„Secţiunea Tehnică de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (n.r – de la Ministerul Culturii), întrunită în 22.07.2015, a aprobat varianta 1 a proiectului de punere în valoare a Băilor turceşti şi a emis avizul nr. 192/M/2015. Specialiştii din Comisie au aprobat acestă variantă tocmai pentru a se asigura păstrarea integrală, nealterată, a vestigiilor băilor turceşti, printr-o soluţie de protejare in situ reversibilă, care să permită o eventuală punere în valoare complexă, integrală şi descoperită a vestigiilor (inclusiv construirea unui spaţiu muzeal) atunci când vor exista posibilităţi financiare pentru aceasta”, afirmă reprezentanţii Primăriei Timişoara.
Oficialii municipalităţii spun că intenţia lor a fost de a alege soluţia optimă şi durabilă de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a vestigiilor arheologice, care să asigure o „vizibilitate şi publicitate maximă” a acestor importante descoperiri.
„Punerea în valoare a vestigiilor arheologice nu presupune neapărat expunerea liberă, decopertată, a acestora. Metodele acceptate de punere în valoare a vestigiilor arheologice pot fi fie păstrarea in situ a acestora, fie mutarea lor în alta locaţie (chiar şi în muzeu), fie expunerea deschisă – vizibilă, fie marcarea şi semnalizarea corespunzătoare a acestora”, mai precizează reprezentanţii primăriei.
Propunerea arheologilor a fost, potrivit autorităţilor locale, conservarea in situ, respectiv punerea în valoare prin coborârea nivelului pieţei şi expunerea liberă a vestigiilor Băilor turceşti – faza II, fragmentar, a unei suprafeţe de circa 300 de metri pătraţi din suprafaţa totală de 587,5 mp, conservarea in situ, protejarea cu nisip şi punerea în valoare prin marcaje în pavaj a vestigiilor Hambarului Mare, a postamentului Monumentului Fidelităţii şi Băilor turceşti faza I, la fel, marcarea în pavaj a canalului austriac, şi reabilitarea fântânii austriece – restaurarea, semnalizarea şi expunerea liberă, descoperită, a acesteia în Piaţa Libertăţii
„Expunerea liberă (scufundată) a vestigiilor arheologice implică necesitatea efectuării de lucrări de construcţie care ar distruge parţial vestigiile arheologice ale Băilor turceşti (construirea de fundaţii, de parapeţi de sprijin, închiderea canalelor de încălzire a planşeelor, construcţia reţelelor utilitare – pluviale)”, susţin oficialii primăriei.
La fel, aceştia spun că şi o variantă care ar fi presupus acoperirea cu sticlă ar fi necesitat realizarea unei structuri metalice de suport, iar asta ar fi condus la distrugerea parţială a vestigiilor.
Aşa că, marcarea în pavaj rămâne soluţia cea mai simplă şi, afirmă autorităţile locale, „mai uşor de înţeles” în percepţia generală a pieţei, deci băile turceşti din Piața Libertății vor (re)deveni… istorie.
Alte articole pe aceeași temă:
Baile turcesti din Piata Libertatii vor fi, in premiera, scanate cu laser 3D
Cine se spala pe maini cu Baile turcesti? Solutia are toate avizele din iulie
Proiecte spectaculoase pentru expunerea vestigiilor istorice din centrul Timisoarei
Baia turceasca din Pasalacul Timisoarei are o geamana in Spania
Citiți principiile noastre de moderare aici!