„Timişoara se află într-o zonă seismică. În apropierea Timişoarei au fost recent două cutremure, dar de mică intensitate. În zona de vest a Timişoarei există o falie, care trece prin zona Metro şi care, dacă se va activa vreodată – deocamdată nu este activă – va afecta foarte mult zona construită a Timişoarei, mai ales că avem foarte multe clădiri vechi. Avem multe clădiri construite înainte de 1850, dar cele mai multe clădiri vechi sunt construite între 1850 şi 1920. Acestea sunt construite în Piaţa Unirii, în Piaţa Libertăţii, în Badea Cârţan, zona Iosefin şi Splaiul Tudor Vladimirescu. Aici sunt construcţii care au fundaţii din cărămidă, multe dintre ele sunt degradate, planşeele multe sunt din lemn şi acestea vor avea o comportare necorespunzătoare la viitoarele cutremure”, a explicat prof. dr. ing. Marin Marin, de la Facultatea de Construcţii a Universităţii Politehnica din Timişoara. El spune că cele mai sigure imobile, din punct de vedere al rezistenţei, sunt cele construite după cutremurul din 1977.
Specialiştii prezenţi la dezbaterea de la primărie au vorbit despre cutremurele puternice care au zguduit lumea în ultimii ani şi despre importanţa realizării construcţiilor în acest context.
Echipa responsabilă în caz de cutremur
„Un cutremur într-o zonă locuită poate fi un dezastru. Cutremurele nu ucid, dar construcţiile da. Noi, constructorii, suntem cei care realizăm obiecte care ucid, trebuie să fim conştienţi de acest fapt”, a atras atenţia prof. ing. dr. Victor Gioncu, membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din Romania, preşedintele Societăţii Bănăţene de Inginerie Seismică – AGIR Timiş. El a explicat şi care este „echipa responsabilă pentru victimele unui cutremur”, de la arhitect, care „e preocupat mai mult de latura estetică decât de siguranţă, este cel care dă prima soluţie şi, dacă o porneşte prost, niciun inginer nu poate să o repare -, la inginerii structurişti, „vinovaţi în mare măsură dacă cedează presiunii arhitectului”, client sau beneficiar, care poate fi vinovat „dacă forţează să obţină un preţ redus prin soluţii care nu sunt conforme sau nu întreţine cum trebuie construcţia”, constructor, care schimbă soluţiile, şi autorităţile locale şi centrale, „vinovate când nu fac nimic pentru a pune în siguranţă clădirile vechi istorice”.
Gioncu spune că în Timişoara lipseşte o analiză a riscului seismic pentru clădirile din oraş. Primarul Gheorghe Ciuhandu a afirmat că există expertize făcute până la mijlocul anilor 90, care nu sunt actualizate.
„Pentru Timişoara nu există un studiu de risc seismic, sunt încercări. Eu am propus să se întocmească o fişă cu toate clădirile, pe care să se treacă anumite lucruri legate de perioada când au fost construite, ce teren este sub fundaţia clădirilor respective, ce sistem de fundare (…) Acestea se pot face cu simple relevee şi cu nişte calcule de către oameni cu experienţă, care ar putea să dea totuşi o aproximaţie destul de bună a comportării lor, să atenţioneze care este clasa de risc a acestor clădiri”, crede profesorul Marin Marin.
Nordul Timişoarei, cel mai sigur la cutremure
În ceea ce priveşte terenurile pe care sunt amplasate construcţiile, Marin a afirmat că zona de nord a oraşului este cea mai sigură.
„În partea de sud a Timişoarei şi în special la sud de canalul Bega predomină nisipurile şi sunt posibile tasări diferenţiate şi atunci clădirile vechi vor avea de suferit. În partea de nord predomină argilele, cu grosimi de şase-opt metri, nivelul apei subterane este coborât, această zonă este cea mai sigură. În zona de sud pot să apară tasări diferenţiate. Clădirile s-ar putea ca la un colţ să se taseze mai mult, la altul mai puţin, să apară fisuri, crăpături, şi neavând planşee, centuri din beton armat, ele cedează uşor”, a adăugat Marin.
Specialiştii preconizează că, în cazul unui cutremur de 5-6 grade, cel mai mult ar avea de suferit clădirile vechi din zona centrală a Timişoarei.
„Eu zic că toate clădirile acestea construite înainte de 1850, cele cu parter, eventual parter cu etaj, şi o parte din clădirile vechi construite până în 1920, multe dintre ele din zonele menţionate, Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, s-ar putea să nu cadă, dar să fie afectate foarte grav în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 5,6-6 pe scara Richter, în apropierea Timişoarei”, a conchis profesorul Marin Marin, de la Facultatea de Construcţii.
Dezbaterea având ca temă „Cutremurele bănăţene. Riscul seismic şi siguranţa fondului construit” a avut loc, miercuri, în Sala de Consiliu a Primăriei Timişoara, fiind organizată de municipalitate în colaborare cu Asociaţia Generală a Inginerilor din România – Sucursala Timişoara, Societatea Bănăţeană de Inginerie Seismică – AGIR Timiş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, Universitatea Politehnica – Facultatea de Construcţii şi Facultatea de Arhitectura, Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri şi Direcţia Regională în Construcţii Vest.
Au fost abordate diferite teme, de la cutremure şi urbanism antiseismic, siguranţa construcţiilor, reglementări tehnice şi probleme legislative la tehnici noi de informare, comunicare şi pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă, prezentare susţinută de lt.-col. Ing. Mirel Opriş, preşedintele Societăţii de Protecţie la Foc – AGIR Timiş.
Cutremur cu epicentrul la cativa kilometri de Timisoara
Un nou cutremur in judetul Timis. Epicentrul, langa Topolovatu Mare
Citiți principiile noastre de moderare aici!