Pe 11 decembrie 2015, echipa Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 a ajuns la Ministerul Culturii, pentru a prezenta dosarul orașului de pe Bega. La fel au făcut și alte 13 orașe, respectiv: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bacău, Braşov, Brăila, București, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava și Târgu Mureş. Dintre acestea, doar patru au trecut în etapa următoare: Baia Mare, Cluj, București și Timișoara.
Fiecare dosar a fost evaluat de juriu, acesta fiind format de 10 membri stabiliți de instituțiile Uniunii Europene și doi, stabiliți de Ministerul Culturii. Pe baza observațiilor lor s-a întocmit un raport care explică modul în care au fost percepute candidaturile orașelor participante, punctele tari ale proiectelor, dar și propunerile care ar trebui îmbunătățite.
Mai jos prezentăm pe scurt observațiile făcute de juriu referitoare la candidaturile celor patru orașe care au ajuns în finala națională.
Baia Mare
Conceptul orașului Baia Mare a pornit de la ideea de a deschide urbea către toate formele de cultură. Pentru implementarea programelor s-a propus un buget de 40 de milioane de euro, iar primarul de la Baia Mare le-a declarat juraților că dorește să implementeze proiectele propuse indiferent dacă orașul va câștiga sau nu titlul. Membrii juriului au apreciat acest aspect, considerând că angajamentul edilului este „notabil”.
Un alt aspect pe placul juraților a fost inițiativa orașului de a se dezvolta creativ pornind de la moștenirea artistică din trecut. Totuși, aceștia au semnalat faptul că este nevoie de planuri concrete în acest sens. Per total, dosarul propus de Baia Mare a fost considerat de jurați ca fiind unul interesant, însă viziunea artistică a fost sub nivelul așteptat. De asemenea, aceștia nu au înțeles de ce s-a făcut propunerea ca Baia Mare să se transforme în… „capitala regională a jurnalismului” sau legătura pe care această dorință ar avea-o cu titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.
Cluj-Napoca
Clujul este considerat principalul adversar al orașului de pe Bega în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Pentru implementarea proiectelor s-a propus un buget de 35 de milioane de euro. Candidatura orașului poartă numele de „East of West” (la Est de Vest), idee care a rezonat foarte bine cu membrii juriului. Aceștia au notat faptul că acest concept se potrivește climatului european actual și că orașul are o strategie „bine pusă la punct”.
Totuși, au existat și câteva nemulțumiri. Spre exemplu, juriul crede că în dosar „vestul” se regăsește prea puțin, iar parteneriatele internaționale, care implică alte țări, lipsesc. Mai mult, juriul se așteaptă ca majoritatea proiectelor propuse în conceptul Clujului să beneficieze de parteneri din alte țări ale Uniunii Europene.
București
Candidatura capitalei pornește de la ideea că, în momentul de față, Bucureștiul trece printr-o „criză” culturală, orașul fiind prins în melancolia trecutului, iar valorile europene nu se regăsesc în climatul actual. Bugetul propus de capitala este și cel mai mare dintre finaliste: 75 de milioane de euro.
De asemenea, în dosarul Bucureștiului s-a prezentat faptul că instituțiile culturale tradiționale lucrează foarte rar cu sectorul privat. Capitala este prezentată ca fiind prinsă între est și vest, dar jurații au considerat că această abordare nu este neapărat originală. Ca urmare, membrii juriului spun, în raport, că este nevoie de „o viziune artistică mai clară”. O altă problemă sesizată de juriu a fost legată de faptul că strategia culturală a Bucureștiului nu a fost finalizată.
Pe de altă parte, membrii juriului au fost mulțumiți de programele propuse de capitală, așteptând ca ele să fie dezvoltate la următoarea evaluare. Per total, juriul a considerat „interesantă” abordarea Bucureștiului de a rezolva problema și de a fluidiza cultura orașului.
Timișoara
Conceptul propus de orașul de pe Bega a fost considerat de juriu ca fiind unul cu obiective foarte bine definite. Pentru implementare s-a propus un buget de 48.5 milioane de euro. Jurații au apreciat onestitatea din candidatura Timișoarei în ceea ce privește minoritatea romă. „Atunci când apar romii, restul oamenilor dau un pas înapoi”, scrie în dosarul orașului de pe Bega, explicându-se că se dorește stoparea rasismului în oraș.
Evenimentele propuse în dosarul Timișoarei sunt văzute de juriu ca fiind unele cu foarte mult potențial. Totuși, au fost semnalate și unele probleme. Spre exemplu, jurații consideră că deși aceste manifestări artistice și culturale ar putea să aducă orașului de pe Bega faimă internațională, ele vor ajunge să se transforme într-o gaură de fonduri.
Per total, conceputul propus de orașul de pe Bega a fost considerat de juriu ca fiind unul „ambițios”. Jurații au subliniat că există o legătură clară între strategie și proiecte, propunând construirea de programe care să se desfășoare pe mai mulți ani, nu neapărat simple evenimente.
La vară, până în data de 12 august, Asociația Timișoara Capitală Culturală 2021 va trebui să trimită la București dosarul revizuit, iar în perioada 15 – 16 septembrie va avea loc selecția finală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!