Istoric, Piaţa Libertăţii este cea mai veche din Timişoara. Astfel, dacă Piaţa Unirii era un centru religios şi administrativ al oraşului, unde se aflau cele mai importante edifici de cult ale comunităţii catolice, dar şi reşedinţa guvernatorului cetăţii – Palatul Baroc, Piaţa Libertăţii este prima ca datare şi reprezenta centrul puterii militare. Vechile ei denumiri erau Piaţa Prinţului Eugen şi Piaţa Paradelor.
Prima mare schimbare a Pieţei Libertăţii a avut loc în secolul al XIX-lea, când în Timişoara a apărut tramvaiul, traseul acestuia trecând prin piaţă. Tot atunci au apărut şi primii arbori lângă linia de tramvai, dar şi primele bănci şi iluminatul public.
După Revoluţia de la 1848, în piaţă apare controversatul Monument al Fidelităţii, în semn de mulţumire faţă de locuitorii oraşului care au rezistat asediului revoluţionarilor maghiari.
Monumentul a fost profanat în 1918, însă a rămas în piaţă până în 1936, când a fost mutat în Cimitirul Eroilor. În locul acestuia, în Piaţa Libertăţii a fost adus monumentul Fecioarei Maria, care a fost amplasat pe actuala locaţie abia la sfârşitul anilor 1960, când zona a fost reconfigurată prin construirea Hotelului Timişoara şi a magazinului Bega.
Un alt lucru interesant legat de această piaţă sunt cei doi stejari aflaţi în faţa garnizoanei militare. Copacii au fost plantaţi 1 mai 1923 în cinstea încoronării Majestăților Lor Regele Ferdinand și Regina Maria. Din păcate, în prezent, unul dintre copaci, printre puţinii care au supravieţuit proiectului european de reabilitare a Pieţei Libertăţii, este grav bolnav şi ar putea să fie tăiat.
Ultima reconfigurare a Pieţei Libertăţii a avut loc în 1989, atunci când s-a luat decizia mutării liniei de tramvai pe actualul traseu şi pietonizarea zonei.
Potrivit documentului intrat în posesia tion.ro, care descrie lucrările ce au fost făcute sau urmează să fie făcute în piaţă, păstrarea vegetaţiei abundente în zonă ar fi fost o greşeală. Arhitecţii care au redactat acest document susţin că în piaţă, înainte de reabilitare se manifestau „o serie de disfuncţionalităţi, cum ar fi (…) amenajări de spaţii verzi – peluze de iarbă cu flori ce divizează spaţial piaţa într-o manieră brutală ce ignoră calităţile spaţiale evidente ale acesteia”. De asemenea, ei susţin că „este ignorată arhitectura faţadelor prin plantaţii nefericit amplasate”, iar caracterul dominant al vegetaţiei din zonă „face ca, spaţial, piaţa să nu fie percepută în adevărata sa formă şi dimensiune”.
Totuşi, acelaşi document recomandă ca în piaţă să fie plantaţi şi mai mulţi copaci.
„Conceptul soluţiei propuse se doreşte a fi o recuperare a calităţilor spaţiale iniţiale prin afirmarea caracterului baroc al pieţei, peste care se suprapun, într-o distribuţie aleatoare, masa verde – exclusiv copaci plantaţi insularizat într-un paviment riguros desenat de undele concentrice emise de piesa dominantă a pieţei – monumentul Sf. Maria. Acest paviment la nivel leagă toate cele 4 fronturi construite prin eliminarea trotuarelor”, se arată în documentul amintit.
De altfel, chiar şi primarul Nicolae Robu, care în trecut afirma că arborii ar putea strica aspectul Pieţei Libertăţii, a afirmat, recent, că până la urmă în Piaţa Libertăţii vor fi plantaţi 50 de arbori.
În mare, lucrările din Piaţa Libertăţii se apropie de final, iar timişorenii care trec prin zonă îşi pot face o idee despre cum va arăta aceasta la final.
Interesant este, însă, ce se va întâmpla cu vestigiile arheologice. Pentru o parte dintre acestea s-a decis conservarea lor in situ. Mai exact, este vorba despre o parte din fundaţia Băilor Turceşti şi despre fântâna austriacă, ce vor putea fi văzute de trecători. Însă aceste lucrări fac parte dintr-un alt proiect scos la licitaţie de Primăria Timişoara.
În ceea ce priveşte celelalte descoperiri arheologice făcute de echipa condusă de prof. univ. Dorel Micle, mai exact parte din Băile Turceşti, clădirile Hambarului Mare şi fundaţia Monumentului Fidelităţii, precum şi traiectul canalului austriac, se propune protejarea lor prin acoperire cu nisip şi punerea în valoare prin marcarea în pavajul Pieţei Libertăţii cu pietriş sau cărămidă distinctă a contururilor acestora. Cererea atât pentru conservarea vestigiilor, cât şi pentru punerea lor în valoare a fost depusă la Comisia Naţională de Arheologie.
Nu în ultimul rând, specialiştii recomandă ca, la finalul lucrărilor, Piaţa Libertăţii să devină centrul major de evenimente al Timişoarei. Cât de curând se va întâmpla acest lucru, rămâne însă de văzut.
Articole pe aceeași temă:
Varianta finala: vom avea 50 de copaci in Piata Libertatii, in toamna incep plantarile
Fara vegetatie, dar cu viata – Robu prezinta pietele celebre ale Europei fara… copaci
Citiți principiile noastre de moderare aici!