Tribunalul de Arbitraj Sportiv a transmis în cursul zilei de vineri motivaţia oficială a respingerii apelului lansat de Politehnica Timişoara referitor la decizia Federaţiei Române de Fotbal de a nu acorda licenţa de joc pentru sezonul 2011 – 2012 clubului bănăţean. Scrisoarea transmisă de cei de la Lausanne nu aduce nimic nou faţă de ceea ce ştiam deja. UEFA se făcuse deja de ruşine în urmă cu ceva timp atunci când anunţase pe site-ul oficial motivele respingerii apelului, antepronunţându-se chiar cu câteva luni înainte ca o motivare oficială să fie făcută publică!
Motivele pentru care Poli nu a primit licenţa au fost legate de datoriile clubului alb-violet către clubul Benfica Lisabona, pentru transferurile la Timişoara ale lui Laszlo Sepsi, respectiv Sreten Sretenovic, dar şi pentru sumele pe care Politehnica le datora la bugetul de stat. Motivaţia încearcă să facă în aşa fel încât decizia prin care UEFA aproba divizarea societăţii care deţine clubul să fie una prin care acceptarea să fie valabilă doar în anumite condiţii. Prin această divizare Marian Iancu a încercat un „giumbuşluc” juridic, o manevră care să scape Poli de sumele datorate la buget, compensându-le cu alte sume pe care statul le datora către o altă firmă a patronului clubului timişorean. Se pare că această compensare nu s-a făcut la timp sau nu s-a făcut corect. Cel puţin asta au susţinut cei de la FRF atunci când au contestat licenţa primită în primă instanţă de alb-violeţi. Conform motivaţiei TAS, contestaţia depusă de Federaţia Română de Fotbal a fost făcută exact în ziua în care a fost trimisă la UEFA cererea de aprobare a acordării licenţei pentru Politehnica Timişoara! Ca o coincidenţă… Cât despre datoria către Benfica se spune doar că procesul intentat de Poli clubului lusitan, prin care se contesta dreptul Benficăi să ceară banii fără o negociere iniţială cu Timişoara, a avut ca unic scop doar tărăgănarea „apariţiei” oficiale a datoriei pentru transferul celor doi sportivi în Banat, până după acordarea licenţei.
Scrisoarea oficială a TAS către FRF este de fapt o depeşă lungă, „rece”, plină de multe poveşti aşezate cronologic, plus câteva scurte motivări de decizii, prezentate la finalul lungului document. Textul integral, în interpretarea celor de la Federaţie îl puteţi consulta in atasament.
Citiți principiile noastre de moderare aici!