„Principiul e simplu, nu l-am inventat noi şi nu avem pretenţia vreunei exclusivităţi: într-un bazin creştem un număr de peşti exotici care, prin reziduurile lor, creează nutrienţii necesari pentru creşterea plantelor pe care le avem într-un bazin alăturat”, explică principiul după care funcţionează acvaponia cei doi tineri. Unul are 25 de ani şi celălalt 32. Au aflat despre sistem anul trecut, în octombrie şi, a doua zi, s-au pus pe treabă.
Studenţii au făcut mai multe încercări, primele nereuşite, dar nu au renunţat la ideea lor şi au vrut să afle cât mai multe despre acvaponie. „Prima dată am încercat un sistem mic, într-o cameră din casă. Ne-am luat un bazin şi am pus o primă cultură, dar nu ne-a ieşit. Nu ne-a ieşit nici a doua. Am făcut mai multe sisteme până să-l obţinem pe cel actual. Prima dată am încercat un sistem de tăviţe, apoi unul de ţevi şi nu ne-au ieşit. Am simţit că lucrurile merg aşa cum vrem noi abia acum două săptămâni, când am avut prima salată ajunsă la maturitate. Între timp, la Peciu, în grădina părinţilor mei, am amenajat o seră şi am pus primele plante în ea”, povesteşte Sergiu Miron, care este student la Psihologie.
Aventura becurilor pentru plante
Florin Manca spune că, forţaţi de lipsa banilor, au fost deseori nevoiţi să improvizeze sau să găsească alternative ieftine la produsele specializate pentru aceste sisteme.
„La un moment dat am avut nevoie de becuri pentru a le da lumina necesară plantelor pe care le creşteam în sistemul din casă. Nu am găsit nicăieri informaţii exacte despre ce tip de lumină era necesară, despre ce intensitate e nevoie sau despre faptul că fiecărei plante îi trebuie un anumit tip de lumină – caldă sau rece -, în funcţie de ce vrei să obţii de la ea. Am găsit în schimb, pe site-uri de profil, becuri speciale care costau 300 de euro, dar noi nu aveam bani. Atunci am mers în magazine şi am luat mai multe tipuri de becuri până să găsim tipul de care aveam nevoie. Am luat sistemul nostru şi l-am împărţit cu polistiren în mai multe părţi, am pus mai multe tipuri de lumină, am pus plantele să crească şi aşa ne-am putut da seama care e lumina de care aveam nevoie. Cu becuri de doar 12 lei”, mai explică Florin. Faptul că n-ai bani te obligă să fii inventiv, crede prietenul lui, Sergiu.
Investiţie de 1.500 de euro
După ce au observat că plantele din sistemul din casă cresc bine, cei doi tineri au extins totul la mărimea unei sere.
„În bazinul cu peşti din seră avem cam 14 tone de apă, iar în cel cu plante, cam 3 tone. Cea mai mare investiţie a fost în folia cumpărată, în polistiren şi în bazin, care a costat cam 400 de euro. Restul lucrurilor l-am făcut improvizând şi folosind materiale pe care le-am găsit acasă. Toată investiţia noastră de până acum se ridică la 1.500 de euro, toţi banii pe care i-am avut noi”, spune Sergiu. Cei doi studenţi plănuiesc să plece la vară să lucreze în Germania şi pe litoral pentru a strânge banii necesari ca să extindă sistemul cu încă două sere.
Ideea de la care au plecat a fost de fapt o provocare, spun ei. „Trebuie să scăpăm de plasticurile care se vând în supermarketuri pe post de legume şi am fi bucuroşi dacă şi alţi oameni ar mai face asta. Vrem să extindem sistemul şi să vindem produsele noastre, care sunt 100% bio, şi altora. Am văzut că în Franţa sau în Spania sunt producători care îşi pun marfa în lădiţe şi, cu o maşină, şi-o duc la persoane direct acasă pe bază de abonament. Ne gândim la acest sistem”, dezvăluie Florin, care este student în ultimul an la Agronomie.
De la peşti şi salată bio la creveţi, scoici şi orhidee
Tinerii se bucură acum că s-a încălzit şi lucrează de zor la sera în care sunt peştii şi plantele. Nu se tem de provocări şi vor să experimenteze lucruri noi.
„Era mai simplu să facem sistemul nostru fără peşti, dar aşa ai mai multe avantaje. Diferenţa dintre un sistem acvaponic şi unul hidroponic este că în sistemul hidroponic plantele cresc tot pe apă, dar pentru asta se adaugă substanţe nutritive în bazin. Puteam face asta, dar noi am vrut totul bio. În plus, este cumva şi mai rentabil să creşti şi peşti, pentru că ai două produse de vânzare din start. Şi elimini costuri. Dai mâncare peştilor, iar aceştia asigură plantelor nutrienţii de care au nevoie. Tot ce trebuie să facem este să fim foarte atenţi şi să menţinem echilibrul între peşti şi plante. Dacă peştii fac prea multe resturi, e dăunător plantelor şi atunci trebuie să extinzi bazinul cu plante. Pentru asta facem periodic analiza apei”, explică Florin Manca.
Şi, pentru că lucrurile merg bine, cei doi studenţi nu vor să se oprească aici. „Mai vrem ceva: în cele două bazine din seră e foarte multă apă pe care o mai putem folosi şi ne-am hotărât să băgăm acolo într-o parte creveţi, iar în cealaltă scoici sau peşti de acvariu. Ne-am gândit chiar să creştem în acest sistem şi nişte flori precum orhideea”, adaugă Florin.
Acvaponia şi avantajele acestui sistem bio
Despre sistem: numai de bine. Se pare că acvaponia are numai avantaje. Nu doar cele trecute pe internet – „consumul redus de apă în sistem, reprezentat doar de apa evaporată, consumată de plante şi pierderi accidentale, producţia de plante se obţine aproape fără costuri suplimentare, doar pe baza furajelor care se administrează animalelor acvatice, protecţia mediului, nemaifiind necesară evacuarea apelor uzate în mediul înconjurător, gradul de ocupare al terenului agricol, de câteva ori mai mic decât în cazul culturilor pe sol sau al acvaculturii tradiţionale, posibilitatea obţinerii unor producţii ecologice de plante, posibilitatea amplasării în orice zonă geografică, în mediu rural sau urban”), ci şi cele trăite de cei doi.
„Nu trebuie să plivim buruieni, nu trebuie să adăugăm chimicale, nu trebuie să udăm plantele dacă nu plouă. Creştem şi putem vinde două sau trei produse: peşti, legume sau flori”, îşi expun planurile cei doi tineri.
Ei visează la un hectar de teren plin cu astfel de sere şi la o altfel de mentalitate a timişenilor în ce priveşte hrana: să opteze pentru cea bio, produsele ecologice.
„În două-trei zile avem primele salate mature şi vom lua salate din supermarketuri pentru a le compara. Vom face şi analize în laboratorul facultăţii pentru a vedea diferenţele. Apoi le vom mânca şi vom oferi şi celor care vor dori să le încerce”, promit cei doi.
Delia S. Barbu
Citiți principiile noastre de moderare aici!