Este vorba despre volumul „Literatura”, lansat chiar de Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, în contextul împlinirii unui secol şi jumătate de la înfiinţarea Academiei Române. Ce înseamnă acest proiect, cum a fost el gândit în ansamblul lui şi în special volumul dedicat literaturii sunt câteva dintre întrebările cărora le-au dat răspuns academician Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, profesor Crişu Dascălu, coordonator general al proiectului „Enciclopedia Banatului”, şi profesor Doina Bogdan-Dascălu, coordonator principal al volumului „Literatura”.
Vă vom prezenta toate aceste interviuri în zilele ce urmează. Începem seria cu Păun Ion Otiman, preşedintele filialei Timişoara a Academiei Române
„Să readucem în actualitate o parte importantă a culturii naţionale, contribuţia Banatului”
Ce obiective urmăreşte acest proiect de proporţii intitulat „Enciclopedia Banatului”?
Păun Ion Otiman: Proiectul „Enciclopedia Banatului” al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara doreşte să aducă în readucă în actualitate o parte importantă a culturii naţionale, şi anume contribuţia Banatului în diverse laturi ale culturii şi spiritualităţii la dezvoltarea culturii naţionale. Echipa care a gândit acest proiect, extinsă cu mai mulţi specialişti din diverse domenii, a conceput realizarea în timp a mai multor volume, care să aducă mai multe aspecte privind contribuţia Banatului în diverse laturi ale culturii şi spiritualităţii la dezvoltarea ştiinţei în general. Astfel, există deja acest volum ce cuprinde autori care au scris sau scriu încă şi urmează alte volume care să cuprindă contribuţiile Banatului în domeniile istorie, personalităţi bănăţene, biserică, economie şi agricultură, artă, presă. Prin realizarea acestor şapte-opt volume se realizează o integrală a culturii bănăţene ca parte componentă a marii culturi a României. Proiectul este gândit în ideea de promovare a culturilor regionale ca factori de coagulare a culturii naţionale în integrul ei.
Primul volum, „Literatura”, cuprinde aproape 1000 de autori din Banat – români, unguri, germani sarbi şi alţii care au lucrat sau lucrează în acest domeniu. Îi vor urma, în ordinea finalizării, volume dedicate presei – care se pare că va următorul lansat -, istoriei, personalităţilor bănăţene, bisercii, economiei şi agriculturii, artei.
Se cuvine menţionat faptul că din perioada interbelică nu a mai apărut o lucrare ştiinţifică de asemenea proporţii, deşi au fost gândite proiecte. Astfel în perioada 1937-1943 apar două enciclopedii masive: Enciclopedia României, o enciclopedie funcţională, dar neterminată (din care au apărut patru volume din cele şase preconizate), coordonator Dimitrie Gusti, şi Marea Enciclopedie Agricolă, cinci volume, coordonator C. Filipescu.
Un astfel de proiect de anvergură presupune mari eforturi, inclusiv financiare. Care a fost situaţia în acest caz?
Trebuie menţionat în primul rând faptul că, deşi este un proiect de importanţă naţopnală, care presupune mari eforturi din toate punctele de vedere, nu doar ştiinţifice, ci şi materiale şi financiare, totul s-a făcut exclusiv prin eforturile colectivului direct implicat, fără vreun leu de la bugetul de stat. Această lipsă totală de contribuţie de la bugetul statului este o mare pată neagră pe concepţia românească asupra culturii, demonstrează o mentalitate extrem de păguboasă pentru cultura naţională. Evident, am avut sprijin din partea unor sponsori, dar nu din partea statului.
Aceasta este prima parte a interviurilor ce au ca temă proiectul de proporţii intitulat „Enciclopedia Banatului”. Miercuri, 30 martie, profesorul Crişu Dascălu, coordonator general al proiectului „Enciclopedia Banatului” ne va explica de unde a pornit ideea și câtă muncă s-a depus pentru realizarea acestui proiect.
Citiți principiile noastre de moderare aici!