Problema a fost semnalată, miercuri, de directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Timiş, Doru Ion Petanec, în cadrul unei întâlniri pe teme de mediu organizate la Prefectura Timiş.
„Avem o problemă deosebită, un pericol mai mare decât Colorado la cartof, a apărut un nou dăunător în zona Jimbolia care face ravagii, distruge în totalitate rapiţa şi florile de la pomii fructiferi. Este gândacul păros – Epicometis hirta, este plin cu perişori, este maroniu-negricios, cu nişte pete puţin mai deschise pe el, seamănă puţin cu cărăbuşul de aprilie, numai că este păros. La Jimbolia este un domn care are o firmă, are vreo 7 hectare de fermă pomicolă, are vreo patru specii acolo, piersic, cais, cireş, fiecare specie cu câteva soiuri, nu are niciun fruct pe suprafaţa aia – tot au ras. Este un proprietar, nu l-am identificat, în vecinătate, cu rapiţă. În cultura respectivă de rapiţă, până la vremea când ne-am dus noi să vedem, eu zic că mai bine de jumătate din recoltă era rasă, dar urma să mai mănânce”, a declarat Petanec.
Şeful Direcţiei Agricole Timiş spune însă că insectele respective au cauzat probleme şi în zona Recaşului şi au atacat şi alte culturi din judeţ.
„Este un dăunător al culturilor agricole care era specificat în lucrările de specialitate doar pentru pomi fructiferi şi pentru rapiţă. Acum şi-a extins aria de atac, a devenit extrem de polifag, adică atacă mai multe specii. Dar la rapiţă face ravagii. La pomii fructiferi atacă toate speciile, prunul, caisul, piersicul, indiferent de soi, de la îmbobocire macină toată floarea, bobocul floral”, a adăugat Petanec.
Iar problema, susţin specialiştii Direcţiei pentru Agricultură, este că în România nu există niciun produs omologat care să poată fi folosit expres pentru combaterea acestui gândac. În aceste condiţii, agricultorii folosesc insecticide care dau rezultate în cazul altor dăunători pentru a-l distruge.
„Există un Codex, o listă cu produsele omologate, avizate de către ministerele Agriculturii, Sănătăţii, Mediului şi aşa mai departe, cu drept de a fi folosite pe teritoriul fiecărei ţări. Nu avem omologat la ora actuală niciun produs pentru acest gândac şi, ca atare, orice bună intenţie a unui fermier, a unei primării, de a se descotorosi, de a mai diminua din atacul ăsta se opreşte de această interdicţie. Şi atunci s-a găsit o cale care mie nu mi se pare prea corectă, de a folosi produse care se presupune că sunt bune pentru acest dăunător, dar sunt omologate pentru un alt dăunător. Se fac tratamente pentru un dăunător X, care este omologat, şi de fapt se face combatere pentru celălalt. Dacă vin colegii de la Mediu sau de la unitatea fito-sanitară, sunt pasibili de pedeapsă, să-i amendeze”, a explicat directorul Direcţiei Agricole.
Petanec spune că a luat legătura cu autorităţile centrale şi că la această oră se caută alte soluţii pentru combaterea acestui dăunător.
„Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii, este o direcţie fitosanitară, dânşii n-au laborator propriu, dar este un institut central pentru cercetări ale bolilor şi dăunătorilor la plante, şi a venit o doamnă de acolo, am dus-o în câteva zone, la o cultură de rapiţă, la câteva culturi de pomi – a pătruns şi în mici ferme de căpşuni, consumă cu drag şi căpşuni – şi dânsa a recoltat, cu ajutorul nostru, un bidon mare-mare cu exemplare, cu adulţi, şi i-a dus în laborator. Acolo i-a bombardat, în ghilimele, cu tot felul de produse dinacestea nechimice. Dânşii n-au dreptul să omologheze produse, dar să testeze metode şi produse nechimice pot, şi atunci practic au folosit tot felul de bacterii, care nu sunt dăunătoare pentru om şi care se folosesc la ora actuală pentru combaterea altor dăunători. Ce ne-a comunicat până acum institutul respectiv este că rezultatele sunt foarte slabe, deci dăunătorul este extrem de rezistent la bacteriile respective”, a mai afirmat reprezentantul Direcţiei Agricole.
Petanec spune că omologarea unui produs care să distrugă acest gândac ar putea dura ani, pentru că procedura este una complexă.
„Ar trebui să se omologheze un produs-două chimice. Este o legislaţie specifică, nu-i foarte simplu. Firma producătoare trebuie să îl testeze în condiţiile legii pe anumite culturi agricole pentru că ei trebuie să recomande şi dozele. Sunt paşi lungi, ar dura doi-trei ani pentru omologare, este mult, ţinând cont că de vreo trei-patru ani deja face ravagii. Se extinde. Noi l-am găsit şi în zona Recaşului de exemplu pe grâu. În literatura de specialitate nu era citat ca dăunător al grâului. S-ar putea să devină extrem de polifag pentru multe alte culturi agricole”, atenţionează reprezentanţii Direcţiei Agricole Timiş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!