Pe bulevardul C.D. Loga au fost prezentate patru cazuri de imobile cu diferite probleme.
„Pe Loga nr. 12 este suspect modul în care deţinătorul clădirii a ajuns proprietar asupra întregului imobil, cum a ajuns stăpânul întregului imobil. Pe Loga 33, clădirea de pe colţ (n.r. – colţ cu bulevardul Michelangelo), deşi se află într-o zonă de monumente istorice a suportat reparaţii făcute cu tehnologie care nu e permisă la monumente istorice, rigips, acoperiş de tablă… Este şi în zonă de monumente şi e şi monument istoric. Se lucrează pe tema asta. E proprietar pe tot imobilul domnul Cârpaci Nonu, zis Cireş. A avut autorizaţie de construire, dar nu a respectat-o şi e suspectat de şantaj şi ameninţări. Poliţia îl suspectează că i-a şantajat pe locatarii din clădire. Pe C.D. Loga 9, clădirea domnului Vişinel, e suspect modul în care s-a făcut transferul de proprietate de la el spre actualii proprietari – nu e important cine sunt proprietarii – se anchetează. Pe Loga 26 există suspiciunea că a fost dobândită cu acte false”, a declarat Stoia, care a precizat că sunt anchete în derulare în toate aceste situații.
Cercetări se fac, spune viceprimarul Traian Stoia, şi în cazul imobilelor de pe străzile Dr. Iosif Nemoianu nr. 11 şi Paris nr. 19.
„Pe Nemoianu 11, într-o zonă de protecţie a monumentelor istorice (…) clădirea este în proprietatea fiului domnului Dulcea şi a nepotului său, dintr-o casă obişnuită a fost transformată într-o casă cu arhitectură pe gusturile elevate ale familiei respective. Lucrările au fost făcute se bănuieşte înainte de a se da autorizaţia de construire. Paris 19 – în acest imobil clanul Dulcea deţine două apartamente din trei şi se lucrează la verificarea modului de obţinere a proprietăţii asupra acestor apartamente (…) La monumente mai lucrează şi alte instituţii, nu neapărat numai Poliţia, pentru că există dispoziţie de sus să se facă lumină. E bine că s-a început ceva, pentru că până acum nu s-a făcut nimic…”, a mai dezvăluit Stoia.
Probleme sunt şi în alte cartiere ale oraşului, nu doar în zona centrală, de exemplu pe strada Titu Maiorescu (fostă Mussorgski), în Fabric. În cazul unui palat de pe Titu Maiorescu nr. 7 primăria a câştigat recent un proces, iar construcţia, extinsă pe mai multe nivele fără autorizaţie, trebuie demolată.
„Există sentinţă de demolare şi speţa a fost deja repartizată către Poliţia specializată. Poliţia se ocupă de aspectele care mai trebuiesc clarificate pentru a se trece la punerea sentinţei în executare. E ridicată fără autorizație, doar P+1 e autorizat. La numărul 18, tot pe Titu Maiorescu, se bănuieşte că autorizaţia de construire nu a fost respectată ad litteram, iar pe Titu Maiorescu 24 există suspiciuni de extindere a construcţiei pe terenul primăriei”, susţine viceprimarul.
Cum a pierdut primăria o vilă de pe Trandafirilor
Un alt caz expus de viceprimarul Traian Stoia se referă la o clădire de pe strada Academician Alexandru Borza, fostă Trandafirilor, de lângă Parcul Rozelor.
„Clădirea de pe Academician Al. Borza nr. 5 a fost cumpărată în 1935 de către o doamna Radi Aurora, iar în 1950, prin Decretul 92, trece în proprietatea statului. În 1994, printr-o decizie civilă se revine la situaţia anterioară naţionalizării şi la scurt timp apare moştenitorul – cu ghilimelele de rigoare – Horga Dan Fabian, pe care l-am mai întâlnit şi în alte speţe. Se intabulează ca moştenitor Horga, prin decizia civilă din 94. La scurt timp, câteva luni, Horga vinde lui Stancu Milivoi şi Vitcovschi Leonte, cu soţia. Devin noii proprietari ai acestei clădiri. Primăria face un gest de mare corectitudine, zic eu, declară procedura recursului în anulare împotriva deciziei civile din 1994, care îl declara moştenitor pe domnul Horga şi îi dădea dreptul să se intabuleze ca proprietar. Primăria câştigă în 1997. Curtea Supremă de Justiţie casează decizia din 1994 prin care Horga a fost declarat moştenitor şi pe cale de consecinţă proprietar. Cercetările făcute de poliţie au demonstrat că doamna Radi Aurora trăia în momentul în care s-a intabulat dl Horga”, afirmă Stoia.
Edilul spune că ce este mai ciudat s-a întâmplat ulterior şi nu îşi explică modul în care a acţionat municipalitatea, care în opinia sa ar fi trebuit să fie astăzi proprietară pe acel imobil.
„Primăria, în mod normal, trebuia să pună în aplicare hotărârea Curţii Supreme de Justiţie, care casase sentinţa civilă care îl făcea pe Horga moştenitor. Primăria ia o decizie cel puţin ciudată, chemând în judecată, pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare, pe proprietarii Vitcovschi şi Stancu. Ulterior, ei vând unei alte familii, Şein (…) Din moment ce ai câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care anulează o hotărâre pe care o consideră incorectă, tu trebuia să te intabulezi. Tu te alături lui Horga, tu primărie, ca să anulezi un contract de vânzare-cumpărare care era nul de drept datorită sentinţei ÎCCJ. Şi, n-am mai întâlnit aşa ceva, o hotărâre a ÎCCJ să fie anulată de Judecătoria Timişoara. Clădirea aceasta, în loc să fie la primărie, este în proprietatea urmaşilor lui Şein. Primăria trebuia, pe speţa aceasta, să îşi intabuleze clădirea (…) Poliţia face cercetări. Am vorbit cu cei care se ocupă de cercetări, este o anchetă în curs. După părerea mea există posibilitatea repunerii primăriei în drepturi, având în vedere că o hotărâre a unei instanţe inferioare nu poate anula o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, crede viceprimarul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!