România are în sfârşit o strategie clară de dezvoltare în domeniul infrastructurii de transport. Guvernul a aprobat miercuri Master Planul în varianta prezentată de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în urmă cu jumătate de lună. Chiar dacă cel mai politizat obiectiv de transport legat de Timişoara, Centura Sud de ocolire, a fost inclus în acest Master Plan în ultimul moment, nu există garanţia că acest proiect va deveni realitate în curând. Fiecare dintre proiectele din strategie va fi analizat în funcţie de anumite criterii şi apoi va fi pus în aplicare mai repede sau mai târziu. Dar cel puţin criteriile vor fi fair-play, fiind stabilite de Comisia Europeană şi nu de vreun ministru provenind dintr-un judeţ sau altul.
„În ceea ce privește strategia de implementare a proiectelor, Guvernul României a aprobat astăzi, 25.02.2015, lista de proiecte prioritizată în conformitate cu metodologia stabilită de Comisia Europeană. Aceasta înseamnă că pentru fiecare proiect de infrastructură de transport a fost analizată sustenabilitatea economică, fiind luat în calcul indicatorul stabilit de Comisia Europeană, precum și apartenența proiectelor la rețeaua de transport transeuropeană TEN-T. Astfel, pentru fiecare proiect în parte a fost întocmit un punctaj, în funcție de cele două criterii menționate. A rezultat lista de proiecte de infrastructură care au prioritate la finanțare din fonduri structurale și din bugetul de stat”, se anunţă în comunicatul oficial pe tema aprobării Master Planului.
Iar situaţia nu este una deloc roză. Guvernanţii visează proiecte de 45,451 miliarde de euro, aici fiind incluse proiecte de investiții în infrastructura de transport a României pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, naval și multimodal. Nu aceeaşi este situaţia legată de sumele aflate la dispoziţie: „Suma totală pe care România o are la dispoziție, în perioada de programare 2014-2020 pentru cele 4 sectoare de transport (rutier, feroviar, naval, multimodal) este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul României l-a aprobat astăzi, 25.02.2015, (care vor proveni din împrumuturi publice – IFI- și din acciza pe carburanți), în vederea asigurării surselor de finanțare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanțării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro”, se arată în acelaşi comunicat.
Proiectele de infrastructură de transport rutier sunt incluse la finanțare în funcție de punctajul obținut, ciclul de implementare a proiectelor și sursele de finanțare disponibile. Referitor la ciclul de implementare a proiectelor, au fost identificate două categorii: proiecte complexe, pentru care studiul de fezabilitate (SF) se elaborează în 2 ani, iar execuția lucrărilor are loc în 4 ani; respectiv proiecte uzuale, pentru care SF se elaborează într-un an și execuția lucrărilor are loc în 3 ani.
Master Planul General de Transport al României a fost aprobat în vederea transmiterii acestuia la Comisia Europeană pentru îndeplinirea de către România a condiționalității ex-ante necesară pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Operațional Sectorial Infrastructură Mare. Totuşi, Master Planul va fi prezentat Parlamentului.
Într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţa de guvern, ministrul Ioan Rus aafirmat că anunţarea clară a proiectelor principale va fi făcută doar după analiza şi aprobarea Comisiei Europene, în funcţie de punctajul obţinut de fiecare proiect. Totuşi, el a mai precizat că banii existenţi vor permite demararea lucrărilor la majoritatea proiectelor.
Proiectele Timişului cuprinse in Master Plan
Timişul nu a prins partea leului în Master Plan. Totuşi, sunt câteva proiecte cuprinse şi care ar urma să ajute la dezvoltarea infrastructurii. Pe lângă autostrada A1, care va fi finalizată indiferent de ce conţine noua strategie, sunt cuprinse şi alte investiţii. În primul rând, este vorba de Centura Sud de ocolire a Timişoarei, proiect introdus în Master Plan pe ultima sută de metri. Este un proiect de 20 de kilometri de centură, pentru care ar trebui plătiţi în jur de 124 de milioane de euro.
Autostrada A6 a fost transformată în drum expres pe relaţia Lugoj – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Filiași.
Un sprijin mai consistent este inclus în Master Plan pe domeniul de cale ferată. Mai precis, pe ruta Strehaia – Caransebeș – Timișoara ar urma să aibă loc un proces de reabilitare pentru a spori viteza de deplasare. De asemenea, vor avea loc modernizări ale rutei Timişoara – Arad, unde viteza de deplasare ar urma să ajungă la 160 de kilometri la oră. În plus, pentru cei 54 de kilometri ai căii ferate dintre Timişoara şi Stamora Moraviţa (frontiera cu Serbia) se doreşte în sfârşit electrificarea.
Bani sunt propuşi şi pentru dezvoltarea, în continuare, a Aeroportului Internațional Timişoara. Este vorba despre o sumă frumuşică, 78 de milioane de euro. Totuşi, mai mult decât Timişoara primeşte Aeroportul din Bacău, și anume 88 de milioane de euro.
Deşi centrul intermodal Timişoara este inclus în Master Plan, pentru acest proiect a fost alocată doar suma de 1,5 milioane de euro, care este evident insuficientă pentru realizarea obiectivului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!