Reporterii Tion.ro au vrut să afle direct de la Ministerul Transporturilor ce se întâmplă cu proiectul demarat de primărie cu privire la pornirea sistemului de transport public cu vaporașe pe Bega, care nu poate fi pornit până ce mai-marii de la București nu înființează Administrația Căii Navigabile. În cazul în care problema nu se rezolvă până la finalul acestui an, primăria trebuie să dea înapoi Uniunii Europene banii primiți pentru reabilitarea malurilor Begăi. Plimbările cu vaporașele erau o condiție în proiectul de 31,5 milioane de lei, în cadrul căruia municipalitatea a amenajat cele nouă stații pentru ambarcațiuni.

Vaporașele Timișoarei, șapte la număr, sunt inutile cam de un an și jumătate, de când au sosit în capitala Banatului. Au costat 2 milioane de euro și ar fi trebuit să facă deja curse regulate pe Bega.

Tion.ro a cerut lămuriri de la Ministerul Transporturilor, care ne-a informat și ceea ce știam deja, că Bega este cale navigabilă interioară de la Timișoara la frontiera cu Serbia. Conform legii, căile navigabile interioare reprezintă bunuri ce alcătuiesc domeniul public al statului, administrate de către Administrația Națională „Apele Române”.

Cei de la minister încearcă să ne explice că „dreptul de administrare a unei căi navigabile interioare revine statului, și nu unei unități administrativ teritoriale”.

„Există Decizia nr. 1/2014 a Curții Constituționale, prin care Curtea a reținut faptul că modalitatea de constituire a unui drept de administrare asupra bunurilor proprietate publică, supuse transferului interdominal, este incompatibilă cu noțiunea și caracterele juridice ale dreptului real de administrare, corespunzător dreptului de proprietate publică și contravine dispozițiilor art. 136 alin. (4) din Constituția României, care consacră la nivel constituțional modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică. Având în vedere regimul distinct al bunurilor proprietate publică a statului, (…) dreptul de administrare al unei căi navigabile interioare/ canal navigabil revine statului, și nu unei unități administrativ teritoriale”, se arată în răspunsul primit de Tion.ro de la Ministerul Transporturilor.

Reprezentanții Primăriei Timișoara au vrut să paseze totul către RATT. Șeful regiei ne spunea, în primăvara acestui an, că „legea spune că Administrația Căii Navigabile poate să fie societate comercială sau regie autonomă, care poate fi înființată prin asocierea unităților administrativ teritoriale de pe lungimea canalului sau se poate înființa de către guvern, prin Ministerul Transporturilor, în subordinea directă a ministerului, pentru că Bega este domeniu public al statului român”.

Canalul Bega, dublu înregistrat

Potrivit Biroului de Presă al Ministerului Transporturilor, cea mai mare problemă este „dubla înregistrare a Canalului Bega, acesta fiind înregistrat ca aparținând domeniului public al statului român aflat în administrația Apele Române”.

Cum explică asta cei de la București? Conform art. 25 din OG 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, pentru transportul naval pe căile navigabile interioare, prin hotărâre a guvernului, trebuie înființată o singură administrație de cale navigabilă a Canalului Bega, care va îndeplini condițiile prevăzute în această ordonanță.

Cât despre proiectul primăriei, reprezentanții Ministerului Transporturilor spun că „Primăria Timișoara a derulat un proiect, finanțat din fonduri europene, constând în amplasarea unor pontoane de acostare pe Canalul Bega, pe segmentul aflat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale – municipiul Timișoara, ocazie cu care, după finalizarea acestuia, a solicitat Ministerului Transporturilor autorizarea administrației portuare/ de cale navigabilă, în baza prevederilor OG nr. 22/1999”. Nimic nou până aici.

„Solicitarea susmenționată a fost înaintată de către Primăria Municipiului Timișoara, în calitate de proprietar al Canalului Bega, pe secțiunea aflată în limita UAT Timișoara, care a fost introdusă în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Timișoara, prin hotărâre a Consiliului Local Timișoara, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș. Cea mai importantă problemă este dubla înregistrare a bunului imobil Canal Bega, acesta fiind înregistrat ca aparținând domeniului public al statului aflat în administrarea Administrației Naționale Apele Române”, ne transmit oficialii ministerului.

Specialiștii de la București spun că ei au inițiat mai multe întâlniri cu toți cei implicați și că trebuie să fie clarificate unele aspecte.

„Ministerul Transporturilor a inițiat mai multe întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș, pentru a clarifica regimul juridic al Canalului Bega, pentru a identifica elementele de infrastructură de transport naval care vor intra în administrarea «Administrației Canalului Bega», entitate care trebuie înființată prin hotărâre de guvern, organizată ca instituție publică sau regie autonomă (conform art. 25 din OUG 22/1999) și pentru a identifica dacă această administrație de cale navigabilă va fi în subordinea Ministerului Transporturilor sau în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor”, se mai arată în răspunsul trimis către Tion.ro.

Practic, sunt trei mari hopuri birocratice care trebuie depășite înainte ca vaporașele să poată naviga pe Bega în cadrul unui sistem de transport public.

„Ministerul Transporturilor susține reluarea navigației pe Canalul Bega numai cu respectarea cadrului legislativ aplicabil dar, în continuare sunt promovate proiecte privind navigabilitatea Canalului Bega care nu sunt avizate/aprobate de către Ministerul Transporturilor, astfel cum a fost derulat și cel al Primăriei Municipiului Timișoara”, conchis mai-marii de la București.

50 de ani de la oprirea transportului de pasageri pe Bega

Cei din minister țin să ne reamintească și istoria Canalului Bega, a cărei construcție a început cu aproximativ 285 de ani în urmă. Canalul a fost modernizat la începutul secolului XX.

Până la confluența cu Tisa, calea navigabilă Bega are lungimea de 118,3 km, dintre care 45,5 km se suprapun pe cursul regularizat al râului, iar 72,8 km reprezintă canalul propriu-zis. Din lungimea totală a canalului (72,8 km), 28,3 km sunt situați pe teritoriul Serbiei, iar partea sa terminală, în lungime de 44,5 km, se află pe teritoriul României.

Navigația pe canalul Bega între Timișoara și Tisa-Dunăre a fost întreruptă în anul 1948, canalul fiind utilizat de către statul nostru numai pentru transporturi interne. Transportul de mărfuri, care se făcea cu nave de până la 500t, a fost oprit pe sectorul românesc în anul 1958, iar în anul 1967 a fost întrerupt și cel de pasageri. Urmare a închiderii navigației pe sectorul românesc, a fost practic oprită navigația și pe sectorul sârbesc de la graniță până la localitatea Zrenjanin, ne mai informează Biroul de Presă al Ministerului Transporturilor.

Articole pe aceeași temă:

[related-post post_id=”1939285″]