Reabilitarea centrului istoric al Timişoarei presupune pavarea tuturor străzilor şi pieţelor publice cuprinse în proiect cu piatră naturală. Operaţiunea a început însă cu stângul. Până acum s-a pavat, în scop demonstrativ, Strada fără nume, dintre Piaţa Sf. Gheorghe şi Piaţa Libertăţii, dar autorităţile locale nu s-au declarat mulţumite de calitatea lucrărilor. Au anunţat şi că timişorenii vor putea să testeze pavajul de pe Strada fără nume, dar n-au deschis încă accesul pentru că… se caută încă soluţii.
Întors săptămâna trecută dintr-o vizită în Spania şi Portugalia, primarul Nicolae Robu a afirmat că a profitat de ocazie să pozeze pavajul din oraşele pe care le-a vizitat în ţările respective şi că urmează să le arate fotografiile arhitecţilor implicaţi în proiectul de reabilitare a zonei Cetate.
„Am fotografiat cred că 100 de locuri cu pavaje în toate felurile, având în vedere că este un subiect la ordinea zilei pentru noi (…) Miercuri voi avea o întâlnire cu arhitecţii. Le voi arăta inclusiv imaginile cu pavajul din Spania şi Portugalia. Numai ca idee vreau să le sugerez, nu cum să fie făcut concret”, a explicat Robu.
Edilul a dat asigurări că va fi piatră naturală în centrul istoric, în ciuda diverselor zvonuri apărute.
„Niciodată nu s-a pus problema să se pună nu ştiu ce pavele… Tot timpul s-a discutat numai despre piatră naturală, dar să fie pusă bine. Pentru că cineva lansează tot felul de zvonuri… Nici nu s-a pus problema vreo clipă să se facă pavajul cu altceva decât cu piatră naturală, însă am cerut ca piatra naturală să fie astfel montată încât să nu existe rosturi mari, să nu existe denivelări, să nu se mişte şi să se îndeplinească toate cele trei exigenţe: să se asigure izul de vechi, să arate bine şi să fie funcţional pavajul. Acestea sunt pretenţiile mele, care cred că sunt normale”, a adăugat Robu.
Primarul a afirmat că nu s-a ajuns încă la o variantă optimă, subiectul urmând să fie abordat, miercuri, în cadrul întâlnirii cu arhitecţii implicaţi în proiect.
„Sunt arhitecţi foarte buni, eu nu vreau să-i critic, le recunosc valoarea. Cu domnul Sturdza (n.r. – Şerban Sturdza) am mai colaborat şi a venit cu câteva idei pe care le-am agreat la proiectul de a face un nou corp pe Pârvan, extensia Facultăţii de Chimie (…) Este un om pe care îl apreciez. Dar trebuie să facem ca pavajul să fie şi funcţional, asta-i toată problema. De arhitecţi ţine modul în care va fi făcut pavimentul, nu îmi permit să dau eu soluţii pentru lucruri de genul ăsta. Dar dacă văd că ei îmi fac o soluţie în care când calci se mişcă piatra sau sunt rosturile ca în Parcul Rozelor, nu o să accept aşa ceva. Nu s-a ajuns la o variantă optimă. Miercuri vom discuta diverse soluţii. Ce am văzut eu, de exemplu, a fost o soluţie care îmbina piatra aceasta cubică, cum am avut şi noi în Piaţa Unirii, cu bucăţi mai mari un pic de granit, tot natural. Erau anumite porţiuni şi arătau foarte bine, nu era monoton. Arăta foarte bine şi estetic şi era şi funcţional”, a mai declarat edilul-şef.
În ceea ce priveşte piatra cubică din Piaţa Unirii, reprezentanţii municipalităţii spun că aceasta va fi curăţată şi refolosită în măsura în care starea în care se află permite acest lucru.
„Piatra care este bună va fi refolosită, iar cea care nu e bună… n-o să punem acolo piatră ciobită toată şi s-o umplem… cu ce în locul cioburilor? Trebuie să fim oameni raţionali. Ce este bun folosim şi ce nu este bun normal că nu o să folosim”, a conchis primarul Nicolae Robu.
Articole pe aceeaşi temă:
Probleme cu pavajul nou din centrul istoric al Timisoarei: il vom testa, dar trebuie refacut!
Citiți principiile noastre de moderare aici!