Operaţia de miercuri a fost în cazul unui cancer de rect – rectul a fost scos în teaca lui şi disecţia s-a făcut de jur împrejur, pentru ca o dată cu rectul să fie scoasă şi tumora. Este o disecţie grea pentru ca teaca să fie păstrată intactă, au explicat medicii, deoarece în jurul rectului sunt nervi care trebuie păstraţi. În cazul cancerului de rect, de câte ori se poate, se încearcă păstrarea traficului pe căi naturale. Chirugia robotică permite mai mult decât chirugia deschisă şi laparoscopică, facilitând păstrarea unui col rectal care să permită păstrarea tranzitului pe căi naturale.
Operaţia a fost efectuată asupra unui pacient de 67 de ani. Robotul, achiziţionat printr-un proiect european, este unic în Europa de Est din punct de vedere al dotărilor. Bineînţeles, există şi alţi roboţi chirurgicali pe bătrânul continent, dar „ediţii” mai vechi. Practic, acest robot are o mai mare fineţe şi acurateţe decât mâna unui chirurg. „Mâna” acestui robot nu tremură, nici în cele mai stresante situaţii. Robotul Da Vinci este un telemanipulator. Chirugul, pe consolă, operează cu ajutorul acestui sistem care are o componentă mecanică, dar şi una informatică extrem de sofisticată şi poate opera un pacient aflat la o anumită distanţă – poate fi la doi metri sau la 11.000 de kilometri. Unele dintre aplicaţiile acestui telemanipulator ar fi chirugie la distanţă, inclusiv aplicaţii militare. Robotul are pentru chirugul de la consolă vedere tridimensională, vizibilitate, detaliile anatomice sunt văzute cu o mai mare acurateţe, disecţia se face cu mai mare fineţe.
„Are instrumente mai versatile decât chirugia laparoscopică, are un cap care reproduce mişcările mâinii umane. Disecţia în spaţii strâmte, exemplu pelvisul, cum ar fi cazul operaţiei de astăzi – rezecţia de rect – se face cu mai mare precizie. Gesturi mai precise făcute de un chirurg ceva mai relaxat, aici chirurgul stă comod pe scaun, priveşte şi vede tridimensional. E de aşteptat ca rezultatul final al operaţiei să fie unul mai bun, mai multă precizie, acurateţe, şanse mai bune postoperatorii”, spune Irinel Popescu, şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti.
Cu acest robot se fac operaţii de urologie, dar mai sunt şi alte operaţii care pot fi făcute. Se poate interveni la cancerul de prostată. Operaţiile robotice sunt rezervate în primul rând pelvisului pentru că e un spaţiu strâmt şi nervii care asigură funcţia sexuală şi urinară sunt foate sensibili.
Robotul achiziţionat este parte a unui proiect mai mare, în valoare de 4 milioane de euro. Preţul acestuia ajunge la suma de 1,5 milioane de euro. Suma de 4 milioane de euro este destinată pentru întreg proiectul pe cinci ani de zile, pentru toate laboratoarele. Este vorba de un proiect european de cercetare, prin care au fost accesaţi banii.
„Ideea acestui proiect a început acum cinci ani de zile, când am avut primele tatonări în încercarea de a obţine dotarea spitalului cu un robot chirurgical. Datorită restricţiilor financiare de la finalul anului 2010 acest lucru nu s–a putut înfăptui. În urmă cu doi ani am pornit un proiect pe cercetare, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României. Clinica a doua Cirugicală şi-a dorit să păşească pe această treaptă a operaţiilor miniminvazive”, spune profesorul Lazăr Fulger.
Timișoara, al treilea centru de chirurgie robotică din țară
Robotul este o componentă a unui proiect mult mai complex, care presupune un laborator complet de endoscopie, de urodinamică şi alte laboratoare şi dotări. Cu achiziţionarea acestui robot, Timişoara devine al treilea centru de chirurgie robotică din România, primul fiind cel de la Bucureşti, condus de Irinel Popescu, iar al doilea, la Cluj.
Proiectul de cercetare se desfăşoară prin Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, care este de fapt titularul proiectului. Preţul operaţiei cu acest robot? În jur de 5.000-6.000 de euro. Banii pentru operaţii nu vin de la Casa de Asigurări, ci… dintr-un alt proiect european, pe care cei de la Timişoara îl accesează pentru a plăti materialele necesare intervenţiei.
„La Timişoara aceste operaţii se vor face cu bani din proiect. Acest proiect a creat infrastructura. Pe această infrastructură am creat un al doilea proiect, cu termen la sfârşit de august, în care temele de cerectare sunt detaliate şi solicităm finanţarea pentru instrumentele de unică folosinţă. Vom participa la această competiţie pentru finanţarea pentru următorii doi ani cu instrumentalul necesar, cu reactivi. Avem deja infrastructura. Încercăm să facem una-două operaţii pe săptămână”, spune Lazăr Fulger.
La Cluj s-a implementat un sistem de coplată pentru operaţiile cu acest robot. La Timişoara, pacienţii care vor fi operaţi vor fi selectaţi pentru atingerea obiectivelor studiului, cercetarea se întinde pe cinci ani de zile. Selectarea se va face direcţionând majoritatea operaţiilor pe cancerul de rect şi cancerul de prostată şi se va încerca introducerea pe listă şi a cancerului de col uterin. Selectarea pacienţilor se va face şi în funcţie de asigurarea laboratorului cu nişte reactivi mai speciali. De principiu se vor opera cancerele pelvine.
„Acest robot este extrem de important şi pentru noi, urologii. Standardul de aur începe să devină în chirurgia cancerului de prostată chirurgia robotică, cancerul de prostată fiind a doua cauză de deces la bărbaţi”, spune Viorel Bucuraş, şeful Clinicii de Urologie de la Spitalul Judeţean Timişoara.
„Noi, spitalul, respectiv universitatea, trebuie să le mulţumim, pentru că în condiţiile actuale s-au implicat într-un proiect de mare anvergură. Pionierul chirurgiei robotice din România (profesorul Irinel Popescu) a venit la Timişoara pentru a da un imbold chirurgiei robotice. Le doresc nu cât mai mulţi pacienţi, dar cât mai multe succese în acest gen de operaţii”, a spus managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina.
Citiți principiile noastre de moderare aici!