Blocurile ANL B8-B12 din zona Ioachim Miloia din Timişoara au fost edificate fără autorizaţie, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, care spun că au fost construite în oglindă cu alte imobile din zonă, pentru care exista autorizaţie…
Vorbim despre un număr de 80 de apartamente, locuinţe predate tinerilor cu tăieri de panglică în timpul fostei administraţii, în 2009, chiar de Ziua Timişoarei. S-au încheiat contracte pe 5 ani cu chiriaşii, acestea urmând să expire în curând.
Mulţi chiriaşi şi-au manifestat dorinţa să cumpere apartamentele – legea le dă acest drept -, dar nu pot… Au primit următorul răspuns de la Primăria Timişoara, printr-o hârtie semnată de viceprimarul Traian Stoia: „Vânzarea apartamentelor situate în blocurile ANL B8-B12 din Timişoara, str I. Miloia, edificate în etapa IIIB, va fi posibilă doar după finalizarea tuturor procedurilor administrative, respectiv dezmembrarea terenului, apartamentarea blocurilor, intabularea acestora, emiterea unei hotărâri de Guvern privind trecerea lor în domeniul privat al Statului Român şi emiterea unei hotărâri a Consiliului Local privind aprobarea preţului de vânzare al acestor apartamente. Am luat în considerare cererea dvs.”.
Locuinţele pot fi cumpărate, dar… nu se pot vinde
Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nu pot să cumpere locuinţele şi sunt obligaţi la plata unor chirii majorate odată ce au împlinit 35 de ani.
„Noi, potrivit legii, putem să cumpărăm apartamentele dacă am stat un an în ele neîntrerupt. Noi le putem cumpăra, dar ei, primăria şi ANL-ul, nu au autorizaţie de construire pentru blocuri… Nu putem cumpăra, deşi noi am îndeplinit condiţiile. Trec 5 ani de când ne-am mutat în ele. Noi am depus cereri de cumpărare, majoritatea dintre noi, care am depăşit sau depăşim 35 de ani, şi ne vor mări chiria. Noi, cei mai mulţi, vrem să rămânem: am investit bani aici, avem copii, avem copii care s-au născut aici, ne-am amenajat şi spaţiul verde, vrem să cumpărăm… Nu mi se pare în regulă să plătim chiria mărită în condiţiile în care nu suntem de vină”, a reclamat unul dintre chiriaşii ANL.
Cum s-au putut construi blocuri fără autorizaţie şi cum au putut semna funcţionarii municipalităţii pentru aceste imobile sunt deocamdată întrebări fără răspuns. Problema este pasată de la Agenţia Naţională pentru Locuinţe, cea care le-a realizat, la primărie, care le-a recepţionat şi le are acum în administrare.
„În această situaţie sunt blocurile B8-B12, sunt 5 scări de bloc, 80 de apartamente, construite fără autorizaţie. Cel puţin la noi în scară, în proporţie de 80% s-au depus cereri de cumpărare. Din 16 apartamente patru beneficiari nu împlinesc 35 de ani şi cei patru n-au depus cereri. Eu sunt convinsă că reprezentanţi ai primăriei, ai ANL, cineva a semnat acel proces verbal de primire a clădirii. Contractele se încheie în 31 iulie. Întreb acum… cum s-au făcut contractele la curent, la Aquatim, la gaz, dacă clădirea nu există şi nu are autorizaţie? Să se vadă cine a semnat şi să fie traşi la răspundere!”, cere o altă chiriaşă din blocurile ANL.
Locatarii se întreabă cum s-a încasat şi până acum chiria, dacă blocurile nu există în acte. Cer să nu li se majoreze chiria sau, şi dacă se majorează, pentru că nu mai este subvenţionată odată ce trec de 35 de ani, să nu se mărească de zece ori, mai ales că în alte municipii nu s-a întâmplat acest lucru…
„În celelalte blocuri, blocurile verzi (n.r. – tot din zona Miloia), s-a mărit de zece ori. Noi, având dreptul legal să cumpărăm, nu-i vina noastră că actele nu sunt în regulă…”, spune chiriaşa. Unii dintre ei s-au şi arătat dispuşi să pună bani pentru realizarea documentaţiilor necesare în vederea intrării în legalitate, până când instituţiile implicate în această poveste vor ajunge la un acord, să poată cumpăra locuinţele, iar sumele să se scadă apoi un preţul de vânzare. Ar fi nevoie de aproximativ 30.000 de euro, din estimările autorităţilor.
Stoia ameninţă ANL
Cert este că locuinţele nu pot fi vândute în acest moment. „E problema lor. Cu asta trebuie să ajungem în instanţă, primăria cu ANL-ul, pentru că ANL-ul are o vină şi primăria are vreo trei. Deci nu se poate să recepţionezi o clădire care a fost făcută fără autorizaţie de construire. Şi eu nu-s dispus să încalc legea ca să fie cineva mulţumit, pentru că, peste 2 ani, peste 5 ani, vine cineva şi întreabă <<cum aţi semnat aşa ceva?>>. Am purtat o corespondenţă cu cei de la ANL, i-am spus şi ăstuia că nu mai are viaţă lungă aici, lui Horga (n.r. – Constantin Horga, reprezentant Oficiul Teritorial 5 Vest ANL) de la ANL… E un om care e vinovat, dar el vede numai în curtea primăriei întreaga vină, ceea ce nu-i real. Este vinovat şi el. El se cramponează că <<de ce aţi recepţionat>>. Dar voi de ce aţi construit fără autorizaţie. Ei (n.r. – chiriașii) potrivit legii au dreptul să cumpere dacă construcţia este făcută conform normelor. Asta e treaba Guvernului cu chiriile. E pe lege, au împlinit 35 de ani, bună ziua. În niciun caz nu se poate încălca o lege doar pentru că cineva e în necaz. Eu îi înţeleg, că de un an încerc să rezolv treaba asta. Pentru intrarea în legalitate este de plătit, pentru că trebuie făcute nişte expertize”, spune viceprimarul Traian Stoia.
Construcţia locuinţelor pentru tineri este finanţată de la bugetul de stat şi, după finalizarea lucrărilor, acestea sunt predate de către ANL autorităţilor publice locale în vederea repartizării şi vânzării către chiriaşi, conform Legii 152/1998 privind înfiinţarea ANL.
Contractele de închiriere se încheie pe o durată de 5 ani de la data repartizării locuinţei. După expirarea acestei perioade prelungirea contractului de închiriere se face pe o perioadă de un an, în următoarele condiţii: prin recalcularea chiriei, pentru titularii de contract care au împlinit vârsta de 35 de ani – chiria va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi un profit supus negocierii între părţi -, prin păstrarea condiţiilor contractuale iniţiale referitoare la cuantumul chiriei, pentru titularii de contract care nu au împlinit 35 de ani, potrivit ANL.
Robu vrea chirii diferenţiate în funcţie de dorinţa de cumpărare
Chiriile sunt calculate practic de autorităţile locale, în baza unor formule stabilite de Guvern.
„Chiriile diferă de la bloc la bloc. În cazul chiriaşilor care au depăşit 35 de ani, cel mai ieftin, de exemplu, pe Miloia B1, la o cameră, este 251,46 lei pe lună, la două camere 399,16 lei. Cel mai scump este pe Miloia B2 – la o cameră 437,78 lei, la două camere 695,11 lei. Sunt diferenţe şi de suprafaţă. Potrivit Legii 152 din 1998 şi a Hotărârii de Guvern 962 din 2001 se calculează conform valorii de inventar a mijlocului fix. B1, fiind un bloc mai vechi, are o valoare de inventar mai mică. Se calculează în funcţie de valoarea de inventar a unui metru pătrat de suprafaţă utilă din fiecare imobil. Diferă valoarea de inventar”, spune Mihai Boncea, şeful Biroului Locuinţe al Primăriei Timişoara.
Primarul Nicolae Robu propune chirii diferenţiate după un alt criteriu în cazul chiriaşilor din blocurile-problemă.
„Eu aş dori să facem în felul următor: să-i tratăm diferit pe cei care vor să rămână în chirie şi nu vor să cumpere faţă de cei care sunt dispuşi să cumpere, au depus cereri, dar nu pot din cauza acestor probleme. Să fie chiria mai mică pentru cei din a doua categorie până când vor putea să cumpere. Dar trebuie să vedem dacă există suport legal pentru asta. Cei de la ANL au spus că ei nu mai au nicio responsabilitate, le-au predat şi cu asta basta. Îi vom invita la o discuţie, să vedem. S-a ocupat dl Stoia până acum, dar problema devine critică, mă voi implica personal, trebuie rezolvată. O anumită majorare trebuie aplicată, dar eu aş vrea să fie diferită”, a concluzionat Robu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!