Așa cum tion.ro vă informa, conducerea RATT propune construirea unui cartier cu șapte blocuri de câte zece etaje, cu parcare supraterană, spații verzi și loc de joacă, pentru a-i fideliza pe șoferi. Terenul pe care ar fi ridicat cartierul se află pe strada Stan Vidrighin nr. 2, aparține primăriei, dar de câțiva ani buni este administrat de RATT.

De ce această idee? Din cauza deficitului mare de șoferi, care pleacă fie în mediul privat, fie să lucreze în străinătate, din pricina salariilor mici, explică cei de la RATT. Regia nu poate crește salariile, pentru că nu îi permite Legea bugetului național, așa că aceasta a fost, în viziunea directorului Ioan Goia, singura soluție.

În ședința care a avut loc vineri, consilierii locali au discutat mai bine de jumătate de oră pe marginea subiectului. Consilierii PSD au anunțat de la început că nu vor vota studiul de oportunitate.

„În loc să investească în mijloace de transport în comun, văd că RATT se transformă în dezvoltator imobiliar. Nu e normal ca după capitolul biserici să urmeze capitolul cartierul RATT. Grupul de consilieri PSD nu va vota, se spune că din profitul societății se face… Nu-mi dau seama de unde va fi finanțat acest proiect, acest studiu de oportunitate. Eu cred că o societate în regim capitalist trebuie să-și externalizeze serviciile conexe. Schimbă obiectivul de activitate sau completează? Noi nu vom vota, populația are alte așteptări de la RATT”, a explicat consilierul PSD Daniel Idolu.

Primarul Timișoarei a ținut să precizeze că a reacționat la fel când a văzut pentru prima dată studiul de oportunitate, dar i s-a explicat că problema șoferilor duce în jos RATT.

„Și eu am avut o asemenea reacție când am văzut proiectul, dar mi s-a explicat că a avea locuințe de serviciu la RATT este o condiție pentru capacitatea de a presta la nivelul la care trebuie servicii de transport în comun. De ce? Noi avem mijloace de transport în comun, vom avea din ce în ce mai multe la standarde ridicate, dar n-are cine să le conducă. La ora actuală, avem deja un mare deficit de șoferi, vatmani și se încearcă rezolvarea problemei, atragerea de tineri care să și rămână după aceea prin oferirea de locuințe de serviciu. Situația este critică, sunt foarte nemulțumit de cum merge transportul în comun în Timișoara. De fiecare dată, explicația ajunge la lipsa de personal, pentru că nu sunt atractive locurile de muncă de la RATT în condițiile actuale, dată fiind concurența pe piața globală. Sunt oferte de locuri de muncă mult mai bine și în România și în străinătate și conducătorii auto preferă ofertele alternative”, a explicat Nicolae Robu.

RATT nu are conducători auto sau vatmani de rezervă. Are un șofer la un autobuz, de exemplu: sunt 85 de autobuze și 85 de șoferi. Și asta numai la autobuze, deficitul per total este de 60 de șoferi, ne-a dezvăluit Ioan Goia.

După aceste pledoarii, consilierii locali au format două tabere: de una s-au aflat social-democrații, care au spus din start că nu votează, iar de alta liberalii, care l-au urmat pe liderul lor Robu.

„Suntem de râsul lumii, ca regie de transport, să spunem că salariații nu sunt motivați dacă nu le construim blocuri. Până face aceste locuințe, RATT dă faliment. Asta va dura ani de zile. Așa fidelizăm oamenii? Înseamnă că managementul nu este suficient de motivat să conducă spre performanță compania. De ce nu vine și SDM să facă la fel? Că și ei au probleme de personal. Hai să vorbim de Spitalul Municipal, Colterm cred că nu e cazul. Nu vreau să creăm acest precedent periculos. Fiți realiști, niciodată nu va fi în stare să construiască 7 blocuri de zece etaje, nu s-a construit atâta în ultimii ani în Timișoara, face domnul Goia cu RATT”, a completat Idolu.

Un alt ales PSD, Sorin Ionescu, a încercat să glumească, spunând că cel mai mare cartier al Timișoarei nu se va numi Calea Șagului, ci cartierul RATT. El a fost, de altfel, singurul consilier care a venit cu o altă propunere, dar nu prea a fost băgat în seamă. Ionescu a spus că municipalitatea ar putea să modernizeze un internat de liceu, care nu mai este folosit, și să transforme camerele în locuințe sociale. „Îi facem invidioși și pe dezvoltatorii privați cu șapte blocuri de zece etaje”, a spus Sorin Ionescu.

Și consilierul local independent Adrian Orza a ținut să precizeze că este împotriva planului RATT, iar Marius Dugulescu a vrut să afle la cât este estimată investiția, propunând ca regia să plătească mai bine chiriile lunare ale șoferilor.

„Noi suntem aici pentru a vota o oportunitate. Eu am avut în cadrul comisiei explicația domnului director, în care ni s-a prezentat foarte detaliat acest proiect. Eu nu cred că cele șapte blocuri vor fi construite într-un an sau doi ani, eu cred că vor fi construite pe rând. Să nu uităm, Timișoara s-a dezvoltat datorită și construcției de locuințe. Timișoara are șomaj sub 1%, acești oameni care sunt șoferi, vatmani sau ce or fi au la lucru în spatele lor alți oameni. Nu putem să angajăm pe oricine în cadrul RATT. Nu știu de ce ne speriem că se face un bloc de către RATT. Toate firmele s-au dezvoltat și prin construcții de locuințe”, a încercat să intervină Simion Moșiu.

Sorin Ionescu a intrat din nou în discuție, susținând că proiectul RATT este unul utopic și că soluția ar fi creșterea salariilor.

„Dacă înțeleg eu bine, RATT este o regie autonomă care, propunând o utopie, ipotechează pe 10 ani profitul firmei. Sau, dacă nu are profit, acest proiect va muri pe hârtie. Deci este un proiect mort. În momentul în care RATT ajunge să aibă profit, să înțeleg că tot profitul va merge în proiectul imobiliar? Eu aș vrea ca profitul să meargă pe cumpărarea de mijloace de transport în comun”, a intervenit și Ion Ardeal Ieremia.

Viceprimarul Dan Diaconu a încercat să ofere explicații.

„RATT nu cumpără niciun fel de tramvaie sau autobuze, primăria cumpără, tot timpul a fost așa și mijloacele de transport în comun sunt ale noastre, administrate de către RATT. Consiliul Local are în orice moment controlul asupra dezvoltării acestei investiții. Fazarea acestei investiții de la unul la două sau la șapte blocuri ține tot de CLT. Am votat bugetul RATT mai devreme și nu l-ați citit. Salariile la RATT nu pot crește așa cum vrem noi, e regie, are niște reguli absolut speciale care țin de niște procente care se dau în fiecare an în bugetul de stat. Și dacă am vrea să creștem salariile vatmanilor nu putem, noi putem să-i umplem de bani cu subvenții sau cu orice pe cei de la RATT, dar nu putem crește salariile”, a explicat Diaconu.

S-a discutat și despre transformarea regiei în societate comercială, dar, potrivit directorului Ioan Goia, nici așa legea nu ar permite creșterea salariilor.

Cartierul ar costa aproape 11 milioane de euro

Toată investiția s-ar ridica la aproximativ 11 milioane de euro, susțin reprezentanții regiei.

„Cele șapte blocuri înseamnă 390 de apartamente. Înseamnă în jur de 1,5 milioane de euro pe bloc. Într-un buget multianual, doi, trei sau patru ani, o să facem estimările când ajungem la fază… atunci o să stabilim modul de finanțare. Legea are două componente, spune că finanțarea se poate face de la bugetul de stat, de la bugetul local sau instituțiile, pentru salariații proprii, pot folosi bugetul propriu”, a explicat Goia.

Directorul RATT a încercat să le spună consilierilor locali că acest pas este doar un studiu de oportunitate și că regia nu se obligă nicicum să ridice tot cartierul.

„Sigur că este discutabil. Și eu am fost șocat când am văzut un adevărat cartier cu șapte blocuri și arăta foarte bine poza pe care am văzut-o. Dacă s-ar fi pus problema construirii unui bloc, probabil că nu am fi reacționat la fel. Este problema de abordare. Niciodată nu este înghesuială la posturile de vatman sau șoferi, ei se scoală la 4 dimineața, orice nemulțumire se revarsă asupra lor, chiar dacă de vină e directorul, dar ei sunt acolo. Nu suntem în fața unei profesii foarte atractive, mai ales în contextul concurenței, se pare că este foarte greu. Eu i-am spus domnului director că nu mă interesează cum aduce angajați, mi-a spus că fără asta nu reușește să ofere elemente de atractivitate. Hai să vedem avantajul. A avea o clădire, este nerealist să ne gândim la șapte, cu locuințe de serviciu, prezintă avantajul și psihologic pentru oameni care vin de departe de Timișoara că au un acoperiș deasupra capului ca dat de la locul de muncă. Această facilitate costă mai puțin decât o majorare de salariu, că nu mai este afectată de fiscalitatea conexă salarizării. Se percepe ca un plus mai substanțial decât s-ar percepe un supliment de salariu de aceeași valoare. Pe de altă parte, RATT nu se scaldă în bani și nu o să se scalde nici când va deveni societate comercială. Eu nu văd când va avea capacitatea să construiască șapte blocuri atât de mari ca acestea. Un bloc ar putea fi construit, eu personal cred că ar merita acest experiment. După aceea am putea să vedem dacă se poate aplica această măsură și la alte instituții. Și SDM se confruntă cu o lipsă de forță de muncă”, a intervenit primarul Timișoarei.

După ce toți aleșii și-au spus păsurile, s-a trecut la vot. Proiectul a picat cu 11 voturi „pentru”, patru abțineri și patru voturi „împotrivă”. Avea nevoie de 14 voturi să treacă.

Deși a picat la vot, proiectul poate fi readus oricând în discuție. Și asta se va întâmpla, ne-a dezvăluit Nicolae Robu, după ce va fi suficient timp pentru analizarea tuturor avantajelor sau a dezavantajelor. Studiul de oportunitate a fost întocmit de către S.C. DM Dezvoltare.RO SRL.

Articole pe aceeași temă:

RATT vrea sa construiasca un cartier intreg cu parcare supraterana, la Timisoara