Primăria Timişoara a găzduit, miercuri, o dezbatere având ca temă regenerarea urbană prin cultură. Dezbaterea a fost organizată de municipalitate şi Institutul Intercultural, parteneri într-un proiect pe fonduri europene, împreună cu Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură şi Asociaţia pentru Tranziţia Urbană, în cadrul procesului de formulare a Strategiei culturale a Timişoarei pentru perioada 2014-2024.
Întâlnirea a fost moderată de Vera Marin, preşedinte al Asociației pentru Tranziție Urbană şi lector în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti.
Printre invitaţi s-au numărat Jean-Baptiste Cuzin – director în cadrul Ministerului Culturii şi Comunicării din Franța, Josefina Lopez-Galdeano – U Space Spania, expert în programe şi proiecte de planificare urbană şi politici strategice de dezvoltare, şi Luca Bergamo – secretar general al Culture Action Europe – Belgia, principala reţea europeană culturală, care cuprinde zeci de mii de organizaţii.
„Pentru prima dată, ne propunem să realizăm o strategie care depăşeste cu mult orizontul unui mandat politic, de exemplu, şi acesta este poate punctul esenţial al acestei strategii, faptul că odată adoptată de Consiliul Local ea devine lege, un document pentru un orizont lung de timp, pentru o distanţă îndeajuns de mare pentru ca Timişoara să se reinventeze prin cultură. Asta ne poate aduce culoare, dinamism şi profit economic. Este un lucru înţeles de cetăţenii Timişoarei, prin cultură putem ajunge şi la beneficii economice”, a explicat viceprimarul Dan Diaconu.
Managerul de proiect de la Institutul Intercultural, Corina Răceanu, a vorbit despre coalizarea Timişoarei şi a Aradului în proiectul Capitală Culturală, având în vedere că ambele oraşe şi-au anunţat intrarea în cursă.
„Am văzut modelul francez. Modelul Lyon versus Saint-Etienne, care se află la o distanţă foarte apropiată unul de altul, şi această candidatură separată care i-a costat până la urmă respingerea, cred că pentru Timişoara şi Arad reprezintă un punct extrem de important şi o lecţie de învăţătură în acest moment, în construcţia dosarului de candidatură (…) Este nevoie de o apropiere între Timişoara şi Arad şi construcţia unui pol cultural puternic pe ideea de dezvoltare metropolitană”, a declarat Răceanu.
„Am avut obiective ambiţioase, să aducem împreună invitaţi care au perspective diferite atât din punct de vedere geografic – ţări diferite, cât şi ca abordare (…) în implementarea de proiecte care aduc împreună regenerare urbană şi cultură. Contextul de astăzi este diferit faţă de cel în care au fost realizate anumite exemple de intervenţii urbane, pentru că lipsa resurselor financiare este acum mai evidentă, trebuie să ţintim mult mai precis. Au fost diferite exemple. În momentul în care intervii într-o zonă în care a fost industrie şi acum nu se întâmplă nimic acolo şi aduci activitate economică, aduci animaţie, îşi schimbă caracterul zona respectivă. Trebuie atenţie sportită pentru regenerare urbană în centrele istorice – cum spuneau invitaţii, patrimoniul este un lucru care nu se mută aşa cum producţia poate să se întâmple aici sau în altă parte, migrează după costurile forţei de muncă şamd. – (…) regenerare urbană făcută în aşa fel încât să răspundă la necesităţile oamenilor, la modul de viaţă, la well being, să mă simt împlinit în oraşul meu”, a concluzionat Vera Marin.
N-au lipsit discuţiile despre etică şi morală. De la dezbatere au lipsit conducătorii unora dintre principalele instituţii cultural-artistice ale oraşului, sau directorul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, dar au fost prezenţi reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Timişoara de exemplu.
„O să fim scurţi, n-o să ţinem predici. Cult şi Cultură au aceeaşi rădăcină şi merg mână în mână. Ştim cu toţii că societatea românească are ca piloni biserica şi şcoala în primul rând. Din punctul nostru de vedere, al bisericii, mai mult decât etica este morala – propovăduim morala. Învăţăm pe crendincişoi să fie oameni morali. Omul moral este în primul rând om cu frică de Dumnezeu, cu dragoste de Dumnezeu, şi după aceea cu dragoste faţă de semeni. Vedem că îndepărtarea societăţii occidentale de Dumnezeu n-a făcut decât să creeze un gol imens în sufletul oamenilor de acolo. Iar acest gol imens vine din mai puţină etică în acţiune. Din păcate, exemplele care ne vin din vest, raportate de etică, sunt tot mai mult negative”, a afirmat unul dintre preoţii prezenţi la discuţii.
Participanţii au fost de acord că, dincolo de rolul actorilor publici şi privaţi, strategia culturală trebuie făcută cu şi pentru comunitate. Că trebuie văzut în primul rând ce vor oamenii, care trebuie implicați în tot acest proces.
„Timişoara nu este aşa cum este pentru că este Timişoara, ci datorită oamenilor. Oamenii care locuiesc în acest oraş sunt în primul rând bănăţeni. Nu sunt un patriot local, dar asta cred. Implicarea societăţii civile este esenţială pentru viitorul acestui oraş. Problema este ce facem: cultură pentru cultură sau cultură pentru societate? De multe ori, multe acţiuni se fac pentru acţiuni, pentru a face o acţiune, nu pentru a satisface o doleanţă majoritară, care contribuie prin impozite şi toate celelalte pentru realizarea acestui lucru. Ca atare, consultarea trebuie să fie implicativă. Realitatea asta este, omul poate fi implicat când este co-interesat”, a conchis unul dintre participanţii la dezbatere, care s-a prezentat ca fiind un reprezentant al seniorilor din oraş.
Articole pe aceeași temă:
Cum se poate dezvolta Timisoara prin cultura? Subiect de dezbatere 3 zile
Citiți principiile noastre de moderare aici!