Consorţiul „Universitaria” care reuneşte câteva dintre principalele universităţi din România, printre care şi Universitatea de Vest, consideră că sunt probleme tot mai mari în ceea ce priveşte numărul de noi studenţi. Iar aceasta înseamnă, în opinia rectorilor, şi mai puţini bani pentru instituţiile de învăţământ superior, pentru că „unda de șoc se va simți în întreg mediul academic, iar multe universități vor avea dificultăți să găsească resursele necesare pentru plata salariilor”, spune şeful Universitaria, Marilen Pirtea.
Universitarii atrag atenţia că numărul absolvenților de bacalaureat a scăzut cu aproape 20% față de anul trecut, ca raportare strict la prima sesiune. Probabil că raportul se va păstra, în linii mari, și după cea de-a doua sesiune a bacalaureatului. Iar de aici apar problemele, aceasta din cauza modului de finanţare a învăţământului românesc. Reducerea de materie primă, adică o scădere a numărului de studenți din anul I, care ar putea depăși 20% pentru universitățile cu o reputație mai puțin consolidată.
„Desigur, unda de șoc se va simți în întreg mediul academic, iar multe universități vor avea dificultăți să găsească resursele necesare pentru plata salariilor”, spune şeful Universitaria.
După mulți ani în care numărul studenților a crescut progresiv, acestea s-au confruntat în ultimii ani cu scăderi ale numărului de înscrieri în anul I, semnificative după 2010. Anul 2015 a fost probabil cel mai generos an al întregului deceniu în ceea ce privește înscrierile în anul I. În 2015 au fost cu 15% mai mulți absolvenți de bacalaureat față de media anilor 2011-2014. Având în vedere numărul de elevi care finalizează clasa a VIII-a, rectorii spun că se pot aştepta ca, în anii care au rămas din acest deceniu, numărul celor care promovează examenul de bacalaureat să fie similar cu cel din 2016. Tendințele demografice ne arată o fereastră de stabilitate cel puțin până în 2020.
Problema care îi „arde” de fapt pe cei din cadrul Universitaria este cea financiară. Mai puţini studenţi înseamnă mai puţini bani pentru universităţi. Deci, ar trebui ca banii existenţi acum să se împartă mai mulţi pe student, nu ar trebui ca alocaţia pe student să rămână aceiaşi şi sumele alocate să scadă, adică şi facultăţile să primească mai puţini bani, consideră rectorii.
„În acest context, se impune redimensionarea cifrelor de școlarizare, însoțită de creșterea alocației per student. Desigur, toți ne dorim mai mulți bani pentru învățământ și vom face tot ce ne stă în putință pentru a agrea un calendar de creștere până la 6% în 2020. Însă, înainte de toate, este imperios necesar să gospodărim eficient fondurile existente. Nu ne permitem ca sistem să funcționăm în virtutea conservatorismului, cu cifrele de școlarizare din 2007-2008, când numărul de studenți era dublu, în contextul în care ni se cere mai multă calitate, însoțită de mai multă echitate. Cifrele de școlarizare existente n-au nicio bază rațională. Ele au ca punct de plecare capacitatea de școlarizare în anii ‘90, la care s-au adăugat locuri bugetate negociate între unii rectori și ministru. O componentă este istorică, cealaltă este arbitrară și ține mai degrabă de puterea de persuasiune a unora dintre rectori. Nu se poate face nici învățământ de calitate, nici nu poate fi asigurată echitate socială cu actualele alocații per student. De aceea, consider oportun și urgent scăderea cifrelor de școlarizare proporțional cu numărul de absolvenți de bacalaureat, însoțită de creșterea alocațiilor per student. O soluție mai bună ar fi alocarea cifrelor de școlarizare după criterii clare, care să reflecte calitatea universităților și prioritățile strategice ale României. Mă tem că o astfel de soluție ar dura prea mult, iar noi nu ne permitem costurile așteptării”, mai spune Marilen Pirtea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!