Timocenii vor să obţină aceleaşi drepturi cu românii din Banatul sârbesc, o zonă unde minoritatea dispune de emisiuni informative la televiziune şi radio în limba românească, învăţământ în limba lor, drepturi colective. Din păcate, statul sârb vede românii timoceni ca un simplu grup etnic, nu ca o minoritate. Denumiţi „vlahi”, aceştia nu au niciun fel de drepturi „minoritare”. Mai nou, unii încearcă să promoveze inclusiv un alfabet vlah, cu litere chirilice, aceasta chiar dacă Academia Sârbă a refuzat să recunoască o asemenea ciudăţenie. Problemele nu se opresc aici, mulţi dintre locuitorii zonei din Serbia unde aceştia trăiesc chiar cred că sunt vlahi şi aşa se şi declară.
O organizaţie cu reprezentare largă
Iniţiativa Românilor din Serbia s-a înfiinţat exact pentru a uni românii de… două feluri, adică bănăţenii şi timocenii, special pentru a obţine cât mai mult pentru minoritatea română din Serbia, o ţară unde aceste drepturi nu excelau. Miza este mare: alegerile pentru reprezentarea în Consiliul Naţional al Minorităţii Naționale
Române din Serbia. Adică accesul la discuţiile cu Guvernul sârb, cu ministerele Informaţiei şi Învăţământului.
Noua organizaţie românească este, din păcate, doar una dintre cele existente în ţara vecină, inclusiv în zona Timocului fiind mai multe asemene ONG-uri. Bojan Bărbuță, preşedintele Iniţiativei Românilor, are gânduri mari şi vrea să aducă laolaltă toate organizaţiile româneşti, din ambele zone, pentru a deveni o putere care să poată discuta de la egal la egal cu Guvernul sârb. Va reuşi? Este foarte greu de spus, cert este că la sfârşitul săptămânii precedente el a venit la Pancevo, în Vojvodina, acolo unde sunt românii bănăţeni, pentru a discuta cu aceştia despre visul său, al unei organizaţii unice, puternice. „Eu chiar cred că vom reuşi”, spunea Bojan, român din zona Timicului, născut în localitatea Brestovăţ, una a cărei nume se găseşte în aceeaşi formă şi în judeţul Timiş.
Minoritate etnică şi grup folcloric
Diferenţele dintre cele două comunităţi sunt mari. Iar frustrarea de a nu exista ca şi comunitate românească, de a nu avea posibilitatea să-ţi respecţi limba şi tradiţiile din bătrâni este mare în comunitatea timocenilor. „Cea din Banat a avut media (n.r. mijloace de informare, ziare, programe radio şi TV) în limba română, au avut şcoală, biserică. La noi nu a existat aşa ceva. Doar acum, după presiunile statului român avem o „paletă” (n.r. grupaj) de TV la televizia din Bor”, spune Bojan Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei pentru Românii din Serbia, într-o limbă română care trădează încă multe lacune.
Îl ajută câţiva dintre colegii săi din organizaţie care au avut norocul să facă şcoală la Timişoara şi din româna „vlahă” au ajuns să vorbească cu accent timişorean, dar într-o exprimare de o calitate pe care mulţi dintre locuitorii „patriei mamă” nici măcar nu ştiu că există.
„Noi vrem să fim recunoscuţi ca români, nu suntem valahi, aşa cum ne spun ei. La recensământ, atunci când li s-a spus cum să se aleagă ca naţiune la rumâni li s-a spus că vlah sau rumân îi tot aia, şi aşa au şi scris acolo. Când a avut loc recensământul eu am fost membru și oamenii nu au fost întrebați în limba lor maternă ce naționalitate sunt. Este vorba despre o manipulare prin care statul sârb vrea să creeze două popoare diferite, vlahi și români. Statul sârb stabilește două consilii, Consiliul Național al Vlahilor și Consiliul Național al Românilor. Noi acum strângem semnături din partea oamenilor care s-au declarat vlahi și nici măcar nu au știut asta”, a mai spus Bărbuţă.
El a găsit şi metoda ideală prin care poate demonstra câţi români sunt „pe bune” în Timoc, dar şi în Serbia în general. „Este vorba de acordarea dublei cetăţenii, române şi sârbe. Dar pentru asta România trebuie să schimbe legea. Când o să ştim câţi oameni s-au declarat că vor şi cetăţenie română vom ştii. Va scrie acolo la calculator câţi rumâni îs. La unguri aşa a fost şi când a mers şi a zis, uită, sunt 100.000 de oameni, noi vrem drepturi, nu au mai avut ce să zică. Dar pentru asta trebuie să fim ajutaţi de statul Român”, a mai spus Bojan Bărbuţă. Desigur, această solicitare poate fi cu două tăişuri, oricine ar fi fericit să primească cetăţenia unui stat membru UE.
Din cauza numărului mic de oameni care s-au declarat români la recensământ în zona Timocului, aceştia nu au fost sub nicio formă incluşi la alegerea reprezentanţilor în Consiliul Naţional al Minorităţii Naționale Române din Serbia. „Ei, din conducerea Consiliului, au spus că doar există ceva români pe acolo prin Timoc. Ei nu reprezintă interesele românilor. Preşedintele lor, Daniel Petrovici, e de 12 ani acolo, niciodată nu l-am văzut vreodată să vină la o discuţie cu românii de pretutindeni, să facă parte dintr-o delegaţie care a participat la discuţii la Parlament. Noi nu avem nevoie de asemenea oameni să ne reprezinte. În acest moment este o situație grea și cel mai mult pierde neamul românesc. Ei nu sunt inima noastră, inima românilor nu e la Novi Sad (n.r. capitala Regiunii Vojvodina, acolo unde are sediul central Consiliul Naţional al Românilor din Serbia). Inima românilor e la Vârşeţ şi la Bor, în Timoc”, a mai spus Bojan Bărbuţă.
Se urmăreşte crearea unui popor artificial
„Cei denumiţi vlahi nu sunt consideraţi minoritate etnică, ei sunt numiţi doar un grup folcloric. Au ajuns până acolo încât au creat un alfabet nou, valah cu ciriliţe (n.r. litere chirilice) şi o limbă care ar fi vlahă. Singura autoritate din domeniu, Academia Sârbă, nu a fost de acord cu aşa ceva şi a respins ideea, dar sunt şcoli cu clase unde se încearcă predarea în vlahă”, a mai spus Bărbuţă.
În cadrul unui proiect pilot s-au creat mai multe clase cu predare în română, peste 1200 de părinţi au decis să-şi înscrie copiii la aceste clase. „În prezent mai sunt vreo 200, au fost presiuni de toate felurile. Părinţii erau chemaţi şi li se spunea: Dacă vrei să mai ai slujbă, nu-ţi trimite copilul acolo”, a spus Bojan, fără a dori să precizeze cine a făcut aceste presiuni sau unde au fost chemaţi părinţii. „Asta nu ştiu eu să spun”, a declarat el, sec.
Vlahii din Serbia, o minoritate română cu reprezentare pe o suprafaţă mare
Teoretic, românii din acea parte a Serbiei sunt numiţi timoceni. Dar, ei nu sunt prezenţi doar în Valea Timocului. „Se vorbeşte despre timoceni, dar ei nu sunt doar acolo. E o prezenţă mult mai largă, sunt în Valea Timocului, în valea Moravei, pe partea sudică a Dunării, în zona dinspre graniţa cu Bulgaria. Sunt grupuri mari, sunt sute de sate de oameni. Se pare că prezenţa lor a apărut acolo după retragerea Imperiului Roman la sud de Dunăre, când a fost părăsită Dacia, iar oamenii au plecat cu trupele de acolo. De asemenea, după ocupaţia sârbă mare parte din populaţia creştină a plecat din acea parte a Dunării”, ne spunea Octavian Suciu, redactor şef al programului în limba română de la televiziunea din Pancevo, din Vojvodina. Fost judecător, el nu a devenit preşedinte de tribunal exact pentru că avea un nume românesc. Între timp, de 11 ani, din proprie iniţiativă, a înfiinţat programul în limba română şi conduce redacţia de tot atâţia ani.
Problema „vlahilor” există nu de acum sau de pe vremea comuniştilor, ci de pe vremea apariţiei regatului sârb. Probabil din cauza numărului mare de români, aceştia au fost consideraţi ca având posibilitatea de a deveni o putere şi s-a încercat „inhibarea” tradiţiilor lor şi a identităţii ca neam. Din păcate, în mare parte s-a reuşit, limba vorbită de „vlahi” este una extrem de poluată cu cuvinte sârbe, iar în casă se vorbeşte destul de prost româneşte, mai mult într-un dialect.
Citiți principiile noastre de moderare aici!