Prima dintre priorităţile pe 6 luni ale primarului a fost demolarea sau mutarea „acvariului” din Piaţa Victoriei, moştenit de la administraţia Ciuhandu. Aşa că edilului i-a venit ideea să amenajeze pasajul subteran din centru pentru circulaţia auto – a anunţat că vrea un pasaj cum a văzut la Paris, pe Champs-Elysees, ca să-l cităm exact pe primar, chiar dacă nu există vreun proiect în acest sens, iar finanţare nici vorbă -, şi să ofere firmelor care aveau în proprietate pasajul şi acvariul alte trei terenuri la schimb pentru a pleca din centru, termenii exacţi ai tranzacţiei fiind încă neclari. În decembrie, Robu a scos demonstrativ primul şurub al acvariului într-o desfăşurare de forţe la care au participat mai mulţi muncitori de la o firmă deţinută de unul dintre colegii săi de partid, iar câteva luni mai târziu construcţia din sticlă avea să dispară.
Fostul acvariu din Piata Operei
Aleşii locali au aprobat totuşi un studiu în care se face referire la amenajarea unui pasaj subteran auto de la bulevardul Republicii, prin Piaţa Victoriei, până după Liceul MIU, reorganizarea circulaţiei în sens unic de jur împrejurul centrului şi realizarea unei parcări subterane pe bulevardul I.C. Brătianu, lucrări care ar urma să coste aproximativ 6 milioane de euro, din estimările autorităţilor locale. În aprilie, primarul făcea apel la sponsori pentru pasajul din Piaţa Victoriei, pentru finanţarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, în bugetul pe anul în curs fiind prevăzută doar suma de 50.000 de lei pentru acest obiectiv.
Cea de-a doua prioritate de campanie a lui Robu a fost repararea trotuarelor din centrul istoric şi a aleilor de pe malul canalului Bega în decurs de şase luni. Operaţiunea a început în forţă, încă din primele zile de mandat ale noului primar, cu strada Vasile Alecsandri, unde se află sediul PNL Timiş, dar trotuarele au rămas în mare parte în aceeaşi stare jalnică. Un exemplu concret îl reprezintă trotuarele de pe bulevardul Ion C. Brătianu, înfrumuseţat recent cu palmieri la dorinţa expresă a edilului-şef, unde timişorenii riscă să-şi rupă picioarele la lăsatul serii dacă nu sunt atenţi, iar Robu spune că… nu se poate interveni pentru a se face reparaţii.
Trotuare din Timisoara…
„Noi nu avem acum contract valabil pentru repararea trotuarelor şi carosabilului. Deşi am pornit de foartă multă vreme licitaţiile ele nu s-au finalizat şi n-am cum să fac aceste reparaţii în lipsa contractelor (…) Nu se lucrează decât într-un loc unde mai avem contract, nu mai ştiu unde mai este acum contract (…) Acum sunt în derulare licitaţiile pentru tot orașul şi din păcate ele se tot prelungesc prin contestări. Sute de străzi, 200 de străzi, au intrat în reparaţii de trotuare în prima jumătate a mandatului meu. Păi dacă asta nu e mult, când în ani de zile nu s-a făcut nimic, atunci cât o fi mult? Anul acesta lansăm reparaţii în tot oraşul la trotuare, dar trebuie să se finalizeze licitaţiile, pentru că aşa s-a nimerit, să expire contractele”, a promis, în schimb, din nou, primarul.
Desfiintarea fasiilor de pamant, alta prioritate a lui Robu
A treia promisiune electorală a fost desfiinţarea cvasigenerală a fâşiilor de pământ „pretinse spaţii verzi” dintre trotuare şi carosabil – principala sursă a prafului şi noroiului din Timişoara în opinia edlilului. Un lucru care s-a dovedit a fi prea greu de realizat pentru actuala administraţie, având în vedere că multe dintre fâşiile de pământ au rămas neatinse, chiar dacă operaţiunea a început…
O ţintă şi mai îndrăzneaţă, cea de-a patra prioritate a lui Robu a fost transformarea în spaţii verzi a tuturor spaţiilor virane din oraş care se pretează la aşa ceva. Până la această oră, primarul nu ne-a prezentat niciun spaţiu viran care să fi fost transformat în spaţiu verde sau vreun proiect de realizare a vreunui nou parc în oraş. În timpul administraţiei Robu s-a aprobat, în schimb, o hotărâre de consiliu care prevede posibilitatea de a deschide terase în parcuri.
Cea de-a cincea promisiune de campanie a primarului a fost „curăţarea oraşului de câini fără stăpân, prin prinderea, sterilizarea şi ţinerea lor în adăposturi”. De curăţat oraşul nu poate fi vorba, având în vedere că haitele de câini pot fi văzute plimbându-se în continuare pe străzile urbei, dar a fost adoptată o hotărâre de consiliu local care spune că sterilizarea animalelor este obligatorie. Trebuie sterilizaţi atât maidanezii care sunt ridicaţi de pe străzi, cât şi patrupedele care au stăpâni, în caz contrar proprietarii urmând să se aleagă cu amenzi de până la 1.000 de lei. Nici despre ţinerea câinilor în adăposturi nu poate fi vorba, pentru că animalele adunate de pe străzi sunt lăsate înapoi în libertate, în zonele de unde au fost ridicate, după ce sunt evaluate medical, microcipate, deparazitate, vaccinate antirabic şi sterilizate, potrivit aceleiași hotărâri.
A şasea promisiune electorală a lui Robu a fost „eradicarea cerşetoriei şi a vagabondajului din oraş”. Inutil să spunem că cerşetorii n-au dispărut, chiar dacă Poliţia Locală a început să-i adune de pe străzi mai des. Nu s-a schimbat nimic nici ca procedură de lucru, în sensul că poliţiştii locali fac razii şi îi strâng de prin oraş, îi introduc în baza de date, îi amendează pe unii dintre ei dacă au mai fost prinşi la cerşit şi îi îndrumă spre localităţile de domiciliu dacă nu sunt din Timişoara.
Au fost luaţi în vizor în schimb aurolacii, la Timişoara fiind aprobată recent o hotărâre de consiliu local prin care s-a interzis comercializarea produselor chimice cunoscute sub denumirea de aurolac – bronz aluminiu, bronz argintiu sau bronz auriu şi consumul acestui produs în spaţiul public. O hotărâre care încă nu se ştie cum va fi aplicată, având în vedere că n-au fost prevăzute nici sancţiuni, şi care nu este legală potrivit secretarului Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, deci ar putea fi contestată.
A şaptea prioritate prezentată în campanie de actualul primar a fost simplificarea birocraţiei şi scurtarea drastică a termenelor de acordare a diverselor avize şi, în general, a termenelor de răspuns la demersurile cetăţenilor. Edilul a dat o dispoziţie prin care i-a obligat pe angajaţii din subordinea sa să răspundă la solicitările cetăţenilor în termen de 15 zile, şi nu în 30 de zile.
A opta promisiune electorală a fost „curăţarea oraşului de buruieni”, iar Robu s-a referit expres la ambrozie. Oficialii municipalităţii n-au anunţat nicio campanie în acest sens, dar au anunţat, în toamna anului trecut, că au intervenit pentru distrugerea buruienilor pe câteva străzi din oraş şi i-au avertizat pe timişoreni, în repetate rânduri, că vor fi amendaţi dacă nu iau măsuri.
A noua prioritate a lui Robu a fost reducerea timpului pierdut de cetăţeni în aşteptarea mijloacelor de transport în comun. Un lucru nerealizabil când timişorenii se plimbă în continuare cu aceleaşi tramvaie vechi şi depăşite primite din Germania în timpul administraţiei Ciuhandu, iar traficul a fost dat peste cap în urma şantierului deschis în zona Michelangelo. Actuala administraţie nu a anunţat nicio măsură pentru reducerea timpului petrecut de timişoreni în aşteptarea mijloacelor de transport în comun. Primarul, în schimb, a anunţat că nu avem bani de tramvaie noi – chiar dacă în timpul fostei administraţii a fost adoptată o hotărâre care prevedea contractarea unui credit pentru achiziţia de noi tramvaie -, aşa că cel mai bine ar fi să le recondiţionăm pe cele vechi, să le facem… ca noi, dar şi că se intenţionează achiziţionarea de minibusuri. Până acum nu s-a concretizat nici una, nici alta. Dacă timişorenii se pot plimba în continuare cu tramvaiele second-hand, primarul Nicolae Robu consideră că nu dă bine ca imagine să avem magazine de haine second-hand în centrul oraşului, edilul anunţând că va promova o hotărâre prin care să interzică funcţionarea lor în buricul târgului. În acest context, primarul ne-a vorbit despre cum stau lucrurile în Berlin.
„Dacă ne uităm ce fel de activităţi comerciale sunt pe bulevardele centrale ale Berlinului, spre exemplu, atunci putem vedea că este cu totul şi cu totul altceva decât vedem în Timişoara, or noi avem pretenţia că Timişoara este un oraş de top, un oraş competitiv în raport cu alte oraşe europene sau din alte părţi ale lumii”, declara recent Robu. Ce-i drept, berlinezii se plimbă şi cu tramvaie Bombardier, pentru că autorităţile din oraşul german au decis, în 2006, să treacă la un transport public modern şi să înceapă să înlocuiască treptat vechea flotă de tramvaie, ceea ce este programat să se întâmple până în 2017, în timp ce la Timişoara se fac planuri de recondiţionare.
A zecea promisiune de campanie a lui Robu, una dintre cele mai spectaculoase poate pentru şoferi, având în vedere că era dat un termen de îndeplinire de 6 luni, a fost „plombarea tuturor gropilor din asfalt”! Chiar dacă s-au făcut cârpeli, mai ales că străzile au fost distruse în urma iernii, timişorenii n-au scăpat de gropi. Iar în timp edilul a devenit mai îngăduitor şi cu gropile… De exemplu, când s-au adus palmieri în centru primarul afirma: „Sigur că vor veni unii să spună da, dar dincolo e o groapă. Şi ce dacă-i o groapă? Vom înlătura şi groapa. Asta înseamnă că nu mai trebuie să facem nimic pozitiv, ci să ne ocupăm numai de rău?”. Dar să vorbim pe cifre oficiale, cifre care reies din raportul primarului pe anul 2012, postat pe site-ul Primăriei Timişoara. Din acest raport reiese că în primul semestru al anului 2012 (administraţia Ciuhandu) s-au făcut lucrări de întreţinere şi reparaţii la străzi pe o suprafaţă totală de 187.004 metri pătraţi, în timp ce în semestrul al doilea, deci în ultimele şase luni ale anului trecut (administraţia Robu) s-a intervenit pe 152.400 metri pătraţi. La acestea se adaugă lucrările de întreţinere la străzile de pământ şi piatră spartă pe 36.864 metri pătraţi în semestrul II, pe primul semestru neapărând nicio lucrare în raport. Nu a fost prezentat încă un raport comparativ pentru prima jumătate a anului 2013.
Şi, cea de-a unsprezecea promisiune de pe lista scurtă a lui Robu a fost înfiinţarea unor direcţii de educaţie şi sănătate în primărie. Edilul a reuşit să modifice organigrama instituţiei, chiar dacă a fost nevoie să fie aprobată de două ori în consiliul local pentru că prima dată nu avea avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Parcări, bazine de înot, pasaje, spitale mutate în cămine şi metrouri…
„2013 va fi, pentru oraşul nostru, anul startării efective a marilor proiecte, menite să-l modernizeze radical. Vom trece de la vorbă la faptă, acolo, pe teren, la realizarea de subpasaje, la construirea de parcări subterane, la lărgirea de străzi şi pasaje existente, la construirea bazinului de înot olimpic al oraşului şi a unor bazine de înot semiolimpice de agrement, la construirea sălii polivalente de 15 000 de locuri şi la multe, multe altele”, anunţa, în mesajul său de Anul Nou, primarul Nicolae Robu.
Ce a reuşit primarul în primul an de mandat? A înlocuit vechiul sistem de parcare TelPark cu sistemul TimPark. Principala noutate? Au fost desfiinţate vechile tichete de parcare, optându-se pentru plata staţionării prin telefon. Nu s-a realizat încă nicio parcare subterană nouă, ba mai mult, viceprimarul Traian Stoia a anunţat recent că demersurile iniţiate în acest sens încă din timpul fostei administraţii s-au blocat. Edilul-şef al oraşului, a anunţat, în schimb, că are în plan construirea unei parcări supraetajate ca la Veneţia în zona Oituz, în apropierea Punctelor Cardinale, printr-un parteneriat public-privat, şi că vrea „parcări paletizate”, pe verticală, sistem cunoscut ca rotary-parking sau smart-parking după brevet sud-coreean, „ultima soluţie care prinde acum pe plan mondial”. Toate au rămas până acum la stadiul de intenţie.
În ceea ce priveşte proiectele majore de infrastructură pe fonduri europene iniţiate în timpul administraţiei Ciuhandu, primăria a reuşit până în prezent să înceapă efectiv lucrările doar la noul pasaj subteran din zona Michelangelo. Nu s-a reuşit nici finalizarea la termen a proiectului privind reabilitarea şi extinderea străzii Cloşca, de care se ocupă una dintre societăţile care au ca acţionar unic Consiliul Local Timişoara. În schimb, oficialii municipalităţii au anunţat că în iunie începe reabilitarea străzii Iancu Văcărescu, pe tronsonul de la bulevardul Regele Carol I la Splaiul Tudor Vladimirescu, o altă lucrare pe bani europeni.
Nu a început încă proiectul privind reabilitarea centrului istoric, pentru care fostul primar Gheorghe Ciuhandu punea piatra de temelie acum un an în campania electorală, şi nici cel privind reabilitarea malurilor canalului Bega. Primăria a reuşit totuşi să transforme o stradă din centrul oraşului în spaţiu pietonal, turnând asfalt de la un capăt la altul pe Mărăşeşti.
Nu a început încă nici lărgirea pasajelor CF Jiul sau Popa Şapcă şi nu există bani prevăzuţi pentru execuţie în 2013, chiar dacă primarul Nicolae Robu dădea asigurări, la finele anului 2012, că anul acesta vor începe efectiv lucrările măcar la unul dintre pasaje. În bugetul local au fost prevăzute fonduri doar pentru realizarea de noi studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru pasajele Jiul şi Popa Şapcă, precum şi pentru un nou pasaj în zona Solventul. Pentru execuţia acestora nu există nici fonduri europene, nici bani guvernamentali, nici alocări de la bugetul local.
Ultimul plan al primarului este de a duce în subteran actualele linii de cale ferată care traversează oraşul, de a realiza un nou bulevard în locul lor şi de a introduce transportul cu metroul pe noile linii cu această ocazie, prevederi care ar urma să apară în noul Plan Urbanistic General al municipiului. Robu nu a oferit o estimare a costurilor la care s-ar ridica aceste lucrări şi a afirmat că încă nu s-a discutat cu reprezentanţii CFR pentru a se vedea dacă proiectul este sau nu fezabil.
La început de mandat, primarul promitea şi patru bazine de înot în cartierele Timişoarei. Ce s-a reuşit până acum a fost refacerea vechiului Complex Sportiv Bega – bazinul de înot din zona Dacia.
O altă decizie a administraţiei Robu a fost tăierea finanţării pentru Festivalul de Jazz de la Gărâna. Autorităţile locale au decis că trebuie să avem propriul festival de jazz, Jazz TM, având în vedere candidatura oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Prima ediţie a festivalului este programată în perioada 5-7 iulie în Piaţa Victoriei.
În ceea ce priveşte sănătatea, actuala administraţie a decis să mute două spitale în foste cămine. La finele anului trecut, Clinica de Oncologie a Spitalului Municipal a fost mutată într-un fost internat de pe bulevardul Victor Babeş, după ce vechiul sediu al instituţiei de pe bulevardul Mihai Viteazu a fost retrocedat. În aprilie anul acesta, tot la propunerea primarului, Consiliul Local Timişoara a aprobat mutarea Clinicii de Dermato-Venerologie a Spitalului Municipal din clădirea în care funcţionează în prezent din centrul oraşului într-un imobil cu patru etaje din Complexul Studenţesc. Chiar dacă reprezentanţii clinicii au recurs la proteste, decizia a fost luată, planul lui Robu fiind ca în clădirea de pe strada Mărăşeşti în care se află în prezent Dermato-Venerologia să funcţioneze consulate, centre culturale străine şi un centru pentru tineret.
Să nu uităm de marea pasiune a primarului care este fotbalul. Sub noua administraţie, Consiliul Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Universitatea Politehnica au aderat la Asociaţia Atletic Club Sportiv Recaş, care a devenit ACS Poli Timişoara. Echipa de fotbal s-a bucurat de fonduri substanţiale de la bugetul local şi recent a promovat în Liga I.
Relaţia cu Guvernul USL
În 10 iunie 2012 timişorenii aveau să-şi aleagă, după 16 ani în care au mers pe mâna ţărănistului Gheorghe Ciuhandu, un alt primar. Au optat pentru liberalul Nicolae Robu, probabil mulţi dintre ei şi cu speranţa că dacă vor avea un primar care face parte dintr-un partid aflat la guvernare lucrurile vor merge mai bine pentru Timişoara. O mare amăgire, dacă ne raportăm la alocările de fonduri de la bugetul de stat de care au beneficiat până acum proiectele majore ale Timişoarei.
Finalizarea şoselei de centură, construirea unui nou corp de clădire la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, reabilitarea Gării de Nord, realizarea Institutului Regional de Oncologie, a unui campus şcolar pentru Liceul „Nikolaus Lenau” pe strada Oituz, a unui bazin olimpic de înot şi a unui nou racord la autostrada Arad-Timişoara, lărgirea pasajelor CF de pe străzile Circumvalaţiunii – Jiul şi Popa Şapcă, reabilitarea Sinagogii Cetate, construirea unei săli polivalente cu 14.000 de locuri şi chiar a unui nou penitenciar, în afara oraşului. Acestea erau proiectele majore pentru care autorităţile locale solicitau susţinere de la Bucureşti, la începutul acestui an. „Suntem conştienţi că de peste tot din ţară apar multe proiecte, că nu se beneficiază, la nivelul Guvernului, de resurse nelimitate, însă credem că Timişoara şi judeţul Timiş merită susţinere”, declara Robu. Capacitatea de convingere a administraţiei Robu, la fel ca şi cea a parlamentarilor de Timiş, s-a dovedit însă a fi una limitată atunci când a fost vorba despre proiectele majore ale oraşului, având în vedere faptul că Timişoara nu a primit în cele din urmă bani decât pentru Spitalul de Copii, pentru care a făcut demersuri la premierul Victor Ponta parlamentarul Sorin Grindeanu, construirea noului corp de clădire al spitalului fiind principalul său angajament electoral. Iar la aproape jumătate de an de-atunci, recent, consilierii locali ai PSD i-au atras atenţia lui Robu că Timişoara riscă să piardă şi aceşti bani, 5 milioane de lei, pentru că nu au fost finalizate încă toate documentaţiile tehnice pentru a putea fi demarată investiţia, lucru de care trebuia să se ocupe primăria.
Timişoara a primit totuşi bani de la Guvern, peste 100 de milioane de lei, pentru plata unor arierate ale Colterm şi RATT în a doua parte a anului trecut.
[poll id=”49″]
Citiți principiile noastre de moderare aici!