Muzeul de Artă Timișoara a organizat, miercuri, o masă rotundă intitulată „Integrarea lucrărilor de artă monumentală în spațiul public urban din zona istorică a orașului Timișoara”.
Concret, s-a discutat despre noile sculpturi care au fost amplasate în centrul istoric. Dintre cele șapte obiecte de artă stradală promise de primărie, șase au ajuns deja în Cetate.
Unul dintre ele, „Totem” de Mircea Roman, încă nu a fost finalizată, iar municipalitatea nu știe exact când se va întâmpla acest lucru. Per total, pentru noile statui Primăria Timișoara a cheltuit aproximativ 146.000 de euro.
Sculpturile din centrul istoric au generat discuții aprinse în rândul cetățenilor, iar o bună parte dintre ei s-au arătat nemulțumiți de aspectul creaților sau de locurile unde au fost amplasate. Aceste aspecte au fost discutate și în cadrul evenimentului de la Muzeul de Artă
Primul care a vorbit în timpul dezbaterii a fost arhitectul Șerban Sturza, cel care a avut un cuvânt foarte important de spus în privința reabilitării centrului.
Acesta a declarat că a fost vorba despre un proiect cu multe greutăți și că lucrările de artă au fost alese cu mare grijă, chiar dacă timpul a fost scurt.
„Multă lume s-a întrebat de ce s-a ales, cum s-a ales. Există un proiect european care are un termen. S-au întâmpinat dificultăți enorme. Timpul înaintând, a trebuit să luăm niște decizii”, a explicat acesta.
L-a eveniment a participat și primarul orașului, Nicolae Robu. Edilul a declarat că este foarte mulțumit de modul în care arată zona Cetate și că, deși știe că există mulți nemulțumiți, a preferat să nu țină cont decât de opinia specialiștilor
„Aveam onoarea să fie alături de noi o bună parte din elita criticii de artă și creatorilor de artă și asta cred că trebuie să ne onoreze. Dincolo de câte mi-am încasat și o să-mi mai încasez și în continuare pentru centrul istoric, eu sunt mândru că am asumat aceste responsabilități și că am putut interacționa cu oameni pe care i-am perceput ca fiind de mare valoare. Mă refer la colectivul condus de domnul Sturdza și de artiștii alături de care a lucrat. A fost un proiect greu, un proiect la care a fost nevoie de multe asumări. A trebuit să vedem daca mergem pe linia pe care o cer specialiștii sau să merg pe o linie ușoară, populistă, care să-i mulțumească pe unii sau pe alții. Sunt adeptul consultărilor și pentru asta mi-am încasat-o, că fac consultări pe Facebook, dar, când e vorba despre a semna un anumit tip de decizii, nu mai merg pe ceea ce vrea o majoritate, așa s-a întâmplat și în ceea ce privește centrul istoric”, a declarat primarul.
Ce spun criticii?
La eveniment au participat atât critici de artă din Timișoara, cât și din alte orașe ale României. Invitații mesei rotunde s-au arătat cu toții foarte încântați de creațiile amplasate în zona Cetate și au încercat să explice motivele pentru care toată lumea ar trebui să aprecieze aceste obiecte de artă.
Spre exemplu, Ioana Vlasiu, care este profesor universitar, a vorbit despre faptul că proiectul celor șapte sculpturi de la Timișoara a fost unul complicat. De asemenea, aceasta a adus în discuție faptul că sculptura modernă nu are o definiție exactă, deci poate fi interpretată diferit, în funcție de creator.
Ileana Pintilie, care este profesor în cadrul Universității de Vest din Timișoara, a vorbit despre diversitatea pe care o oferă noile statui din centrul istoric.
„Se vede diversitatea în raport cu alte monumente care au fost ridicate în ultimii 25 de ani. (…) Noile sculpturi de integrează foarte bine”, a explicat criticul de artă.
Printre participanții la eveniment s-a aflat profesorul universitar Adrian Guță (UNARTE București) care a adus în discuție una dintre cele mai „controversate” sculpturi din proiect. Este vorba despre „Totem” de Mircea Roman, obiect de artă care încă nu a fost finalizat.
Sculptura este așezată în Piața Unirii, chiar în fața Muzeului de Artă. Prima parte a lucrării a fost montată, fiind vorba despre un soclu din corten, un material rezistent de culoare ruginie. Problema este însă că, pentru mulți, soclul înalt și ruginiu nu se potrivește deloc cu aspectul muzeului. Criticii sunt de altă părere.
„Aceste piețe se hrănesc cu monumente istorice, dar și cu artă contemporană. Statuia din fața muzeului îi invită la dialog pe cei care întră și ies din muzeu”, a explicat Guță.
De aceeași părere a fost și Ruxandra Demetrescu care a precizat că „zidul ruginit și fațada reabilitată a muzeului rezultă într-un contrast dramatic”.
O parte dintre cei care s-au aflat în public la dezbatere au avut păreri diferite. Astfel, unii au vorbit despre faptul că lucrările nu se potrivesc cu peisajul. Alții au precizat că unele lucrări precum „De-a telefonul”, din Piața Libertății, sunt foarte îndrăgite, în timp ce „Totem” și „Supermam” nu au reușit să câștige simpatia timișorenilor.
Cert este că, fie că ne plac sau nu, sculpturile vor rămâne acolo.
Articole pe aceeași temă:
Cum arata Totem, cea mai noua statuie din Piata Unirii din Timisoara
Avem statui in centrul Timisoarei. Nicolae Robu: Mie mi-ar placea si Tarzan cu maimutica
Lista statuilor care vor fi puse in centrul istoric al Timisoarei
Timisoara nu merita propriile statui? Operele de arta ce vor ajunge in centru, expuse deja prin tara
A aparut prima statuie in centrul istoric al Timisoarei. Deocamdata e doar un prototip
Citiți principiile noastre de moderare aici!