Într-un document al Master Panului de Transport, intitulat „Raport asupra definirii problemelor”, se arată că pe autostradă, viteza medie ar trebui să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră. Pe de altă parte, viteza medie pe drumurile naţionale şi locale ar trebui să scadă, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.
În ceea ce privește transportul rutier de mărfuri, documentul indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.
„Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document.
Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.
Pe de altă parte, în ultimii ani preţul rovinietei a rămas constant, iar venitul brut a stagnat în jurul valorii de 191 milioane euro adică 860 milioane lei, ceea ce a dus la o scădere scădere a venitului în termeni reali, accentuată de creşterea TVA de la 19% la 24%.
„Chiar şi cu îmbunătăţirile tehnologice recente, care au crescut rata de colectare, nivelul de venituri generate de vânzarea rovinietelor este în scădere, în termeni reali, de ceva vreme. Trebuie făcute schimbări în ceea ce priveşte nivelul/valoarea vinietei sau la nivelul modului în care sunt colectate toate taxele de drum pentru a schimba această orientare. Creşterea preţului vinietei ar ajuta la justificarea creşterilor cheltuielilor pentru întreţinere”, se mai arată în document.
Potrivit Master Planului de Transport, lipsa unui sistem coordonat de aplicare a rovinietei pe întreaga reţea de drumuri (naţionale, judeţene şi locale) este problematică pentru toţi operatorii de transport de marfă, mai ales pentru cei europeni, şi constituie un factor de descurajare pentru utilizarea reţelei din România.
Documentul mai arată că procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată. Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, dar, aproximativ jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună. Master Planul mai arată că sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vinietelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.
Reţeaua de drumuri naţionale din România este formată în principal de drumuri cu o singură bandă pe sens şi are o rată a numărului de accidente foarte ridicată comparativ cu restul ţărilor din Uniunea Europeană, în special în cazul celor soldate cu decese. Raportul mai arată că în perioada 2007-2012, 2.200 pietoni şi-au pierdut viaţa şi 2.900 au fost răniţi grav în accidente rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale.
Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului de Transport este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.
Definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului şi propunerea pentru aprobare în Guvern are ca termen data de 30 iunie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!