Ţara Soarelui Răsare se pare că a fost adevăratul punct de pornire al sistemului de parteneriat între producător şi consumator, folosindu-se doar produse naturale. Ioan Jivu, ajuns cu scopul de a vizita desfăşurarea programului, spune că succesul culturii japoneze stă în disciplină, în ordine şi în încredere. „Japonezii cultivă suprafeţe mici, dar fiecare petic de pământ este folosit, nimic nu se iroseşte. Şi nu se pun flori în pământ, acelea se ţin în ghiveci, ci se cultivă hrană, legume. Apoi, japonezii se hrănesc cu produse autohtone, agricultura lor asigură alimente pentru milioane de oameni, foarte rar apelează la importuri. Majoritatea legumelor sunt cultivate ecologic şi oamenii au încredere în agricultori, nu au nevoie de certificate sau alte dovezi“, a declarat belinţanul Ioan Jivu.
Agricultura japoneză are aceleaşi produse pe care le folosim şi noi, plus câteva soiuri în plus de salate. Deşi nu foloseşte o tehnologie sofisticată, micii fermieri asiatici nu sunt deloc lipsiţi de ingenuozitate. Sistemul lor de irigaţie pare unul complex la prima vedere, însă este uşor de făcut şi extrem de util. Având terenurile terasate (în trepte), pe marginea lor sunt canale care dirijează apa. Fiecare casă are o instalaţie propie de purificare a apei, astfel că toată apa care ajunge la legume este apă curată.
„Japonezii agricultori nu trăiesc doar din munca pământului, aproape toţi au şi alte locuri de muncă, iar cultivarea parcelelor mici de pământ le aduce un venit în plus, tocmai că merg pe acest sistem de parteneriat între producător-consumator”, a mai spus Ioan Jivu. Asiaticii nu exploatează bine doar parcelele de pământ, ci şi timpul, astfel că atunci când cultivă produse de sezon, care se fac repede, ajung să aibă până la trei culturi pe an.
Agricultor belintan in Japonia
Ce putem învăţa de la agricultura asiatică?
Ioan Jivu, primul agricultor din ţară care a intrat în programul iniţiat de francezi, de susţinerea a unei agriculturi ecologice, a ajuns în Japonia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!