Centrul de Proiecte Timișoara a adunat 70 de candidați la apelul pentru cei șapte curatori/experți care vor fi responsabili de programul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023. S-au adunat curioși din Armenia, Franța, Germania, Grecia, Iran, Irlanda, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Olanda, Palestina, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.

Finaliștii au fost aleși de o comisie formată din Adriana Babeți, Ștefan Ghenciulescu, Ovidiu Hrin, Constantin Petcou și Raluca Voinea. Au fost două etape, iar la interviuri au rămas 19 candidați.

Centrul de Proiecte a anunțat, luni, rezultatele finale. Printre cei șapte se numără și fosta directoare a Asociației TM2021 înainte de sosirea Simonei Neuman, directorul tehnic al Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007, un manager de proiecte de la Centrul Cultural Cluj-Napoca și doi arhitecți.

Cine sunt cei șapte

1. Oana Boca Stănescu (România) – expertă strategii de comunicare și marketing

Este antreprenor cultural și manager și are peste 17 ani de experiență în domeniul relațiilor publice. Oana Stănescu a fondat o agenție de PR pentru promovarea cărților și a autorilor. A derulat mai multe campanii de branding și PR pentru Târgul de Carte de la Frankfurt, Centrul Ceh din România și Ministerul Culturii din Cehia, Institutul Goethe București sau Universitatea București.

2. Teodora Borghoff (România) – expertă educație și mediere culturală

Ea a fost prima directoare executivă a Asociației TM2021 (februarie – decembrie 2012), înainte de sosirea Simonei Neumann, și a lucrat și la dosarul de candidatură al Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A coordonat și programul artistic și cultural din dosar. A fost voluntar senior EU-AID și consilier de lobby și advocacy în Etiopia, dar și director de programe al Fundației Comunitare Timișoara. Cu Centrul de Proiecte a mai lucrat recent, ca evaluator la Apelul 3 Cultură.

3. Corina Bucea (România) – expertă educație și mediere culturală

Este manager de proiecte culturale și are experiență și în producție artistică, programe de educație, mediere artistică și politici publice în domeniul culturii. Se numără printre fondatorii spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (Cluj), lucrând acolo ca manager și director de programe. A fost implicată în proiecte care au reprezentat țara noastră la Bienala de Artă și Arhitectură de la Veneția și a fost manager de proiecte la Centrul Cultural Clujean. Și ea a mai lucrat cu Centrul de Proiecte Timișoara, ca evaluator la Apelul 1 Cultură.

4. Matevž Čelik (Slovenia) – curatorul Teritoriului „Conexiuni”

Este arhitect, autor, editor și manager cultural, precum și dezvoltator de noi modele culturale. Este fondator și director de programe al platformei pan-europene Future Architecture, care facilitează schimburile și networking-ul între talente emergente și instituții de arhitectură. Timp de zece ani, în perioada 2010-2020, a fost director al Muzeului de Arhitectură și Design din Ljubljana. Este omul din spatele repoziționării BIO Ljubljana, cea mai veche bienală de design din Europa, conform Centrului de Proiecte.

5. Cosmina Goagea (Spania/România) – curatoarea Teritoriului „Locuri”

Este arhitectă și curatoare. Se concentrează pe coordonare editorială și publishing, activări urbane și practici participative, intervenții în spațiul public, valorificarea patrimoniului urban, design expozițional. A coordonat mai multe proiecte care implică cooperarea internațională între arhitecți, artiști, designeri, urbaniști, alți specialiști în domenii conexe, proiecte care au primit premii precum DASA Award of European. Conduce programul platformei de comunicare și acțiune Zeppelin.

6. Corina Oprea (Suedia/România) – curatoarea Teritoriului „Oameni”

Este autoare, editoare și curatoare cu experiență în mediul academic și artistic. A contribuit la dezvoltarea de rețele de colaborare și acțiune în domeniul cercetării artistice și al practicii curatoriale. Corina Oprea a predat cursuri pe tema decolonizării la Universitatea de Arte Stockholm, Institutul Regal de Artă Stockholm, HDK-Valand Gothenburg și a fost lector invitat la Universitatea din Loughborough din Marea Britanie.

7. Silviu Scrob (România) – expert în managementul producției culturale

Este manager cultural specializat în producția culturală. A fost director tehnic al Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007. A lucrat ca manager de producție tehnică pentru Electric Castle – New Media, Summer Well, ARTmania, Media Music Awards, Cerbul de Aur, TIFF, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Are și un doctorat în domeniul artelor spectacolului.

Cei șapte experți vor trebui să restarteze, așa cum ar fi trebuit să o facă și Corina Șuteu, plătită cu bani frumoși de primărie, proiectul TM2023. Ei vor fi angajați în baza unor contracte individuale valabile până în martie 2024 și vor avea salarii de câte 10.000 de lei lunar, condiționate de mandat și realizări.

Ultimul raport de monitorizare de la Comisia Europeană, din luna iulie, arăta îngrijorări și recomandări pentru TM2023. Până la 1 septembrie 2021, experții de la Bruxelles au cerut un plan de proiect, care nu trebuie să aibă mai mult de șapte pagini și care să conțină mai multe detalii, cum ar fi cele legate de structura organizațională, de dezvoltarea programului cultural, cu precizări clare (cine va decide asupra conținutului și finanțării, care sunt proiectele bazate pe al doilea bidbook, cum va fi asigurată dimensiunea europeană a proiectului – n.r.).

Documentul transmis de Primăria Timișoara către Comisia Europeană spune că dosarul de candidatură al TM2023 (anterior TM2021 – n.r.) trebuie rescris până la sfârșitul acestui an, acesta urmând să cuprindă și rocada între Centrul de Proiecte Timișoara și Asociația TM2023, după ce primarul Dominic Fritz a anunțat că nu mai vrea să finanțeze asociația.

Pe aceeași temă:

„Bătaie” pentru noua echipă TM2023 de la Centrul de Proiecte. 70 de candidați pentru șapte posturi