Studioul On.set este gazda unor serii de discuții, proiecții de film, arte vizuale și ateliere. O parte din evenimente au loc și în cartierul Iosefin, un loc reprezentativ pentru comunitatea evreiască din Timișoara.
Locația și numele nu sunt alese întâmplător. Numele proiectului este inspirat atât de selecția sinistră făcută de naziști în timpul Holocaustului, pentru cine era trimis la camerele de gazare din lagărele de concentrare și cine nu, dar este inspirat și de triajul din Ronaț, unde se opreau trenurile de marfă. De altfel, proiectul e concentrat pe zona de nord-vest a Timișoarei. Sunt cuprinse și arealul Gării de Nord și cartierul Iosefin, pe vremuri, o zonă locuită de mulți evrei.
Președintele Asociației Documentor Florin Iepan este cel care a inițiat acest proiect. Totul a început de la documentarul „Odessa”, regizat de el. Filmul este o co-producție româno-germană, care prezintă un capitol sumbru al istoriei naționale: masacrarea evreilor de către trupele române în cel de-al Doilea Război Mondial.
În 1941, între zilele de 22 şi 24 octombrie, şi-au pierdut viața aproximativ 22 000 de oameni de origine evreiască la ordinele mareșalului Ion Antonescu, un personaj care s-a perpetuat în memoria colectivă a românilor ca o personalitate de seamă a istoriei.
Chiar dacă negaționismul este ilegal în România și în alte 16 țări europene, dar și în Canada și Israel, lumea contemporană este încă plină de denaturări ale amintirii Holocaustului. Întregul proiect gravitează în jurul citatului „toți negaționiștii români se vor lovi de Odessa ca de un perete de beton”, spus de președintele Asociației DocuMentor, Florin Iepan.
Născut în 1968 la Timișoara, Florin Iepan este unul dintre cei mai activi realizatori de film documentar din România. A lucrat ca regizor şi producător la Sahia Film, la Pro Tv, TVR şi a fondat în 1999 compania SUB-CULT-URA, una dintre primele companii de producție independentă din România specializată pe film documentar. Florin Iepan a realizat peste 40 de filme documentare şi producții TV, cu care a obținut mai multe premii în ţară şi în străinătate, precum şi audiențe record la televiziune.
Vernisajul expoziției
După zilele de joi și sâmbătă, când publicul a avut ocazia de a participa la un atelier de teatru și un tur ghidat în Iosefin, ziua de duminică a fost alcătuită dintr-o discuție între comunitățile evreiești și ucrainene din Timișoara, la final având loc vernisajul expoziției Triaj.
Publicul a fost invitat pe studioul On.set pentru a descoperi povestea acestor două comunități care se regăsesc în Timișoara. Participanții au avut oportunitatea de a gusta din bucatele reprezentative pentru cele două comunități, de la borșul ucrainean la Hamantaschen, o prăjitură evreiască. Întregul eveniment a fost asistat de un traducător pentru ca vizitatorii ucraineni să poată participa cu ușurință la discuție.
După o introducere din partea lui Florin Iepan – în care a discutat despre originile proiectului, povestea evenimentelor care l-au inspirat să abordeze acest subiect și cum părți tragice din istoria evreilor și războiul curent din Ucraina au reușit să reunească cele două comunități – Luciana Friedmann, o persoană reprezentativă pentru comunitatea evreiască din Timișoara, a început prin menționarea războiului din Ucraina și cât de important este să fim informați despre acest subiect.
Friedmann spunea că la vama Siret de la granița cu Ucraina, au fost colegi de ai săi din comunitatea evreiască, care au ajutat ucrainenii să ajungă în siguranță în România. Ea a continuat prin a spune că Timișoara a fost mereu un oraș în care aceste diferențe culturale nu au contat.
„Timișoara pentru noi e un loc special. Un loc unde nu a contat etnia sau religia celui de lângă noi și ne-am simțit respectați. Nu e nevoie de iubire, e nevoie de respect”, spune Luciana Friedmann. „Ucrainenii sunt așteptați cu brațele deschise în comunitatea evreiască din oraș”, a adăugat aceasta.
O femeie din Ucraina, care a venit în România alături de fiica sa și două nepoate, și-a exprimat aprecierea pentru ajutorul pe care l-a primit din partea societății. După izbucnirea războiului, în tot haosul care s-a creat la vama cu România, ea a povestit cum a fost ajutată de românii de la vamă să își transporte bagajele cu mașina. Femeia a spus că a activat în domeniul muzicii și că este dispusă să contribuie cu talentul său pentru a ajuta comunitatea evreiască în diverse proiecte.
Discuția a fost urmată de deschiderea expoziției Triaj, care poate fi vizitată la studioul On.set pe strada Gheorghe Pop de Băsești, nr. 29. Pentru mai multe detalii despre viitoarele evenimente din cadrul proiectului TRIAJ, puteți accesa pagina oficială de Facebook on.set.hdv.
Trimite articolul
XAtunci aveti respect si pentru neamul nostru suveran si romanesc si ne scutiti de aberatii!
De evrei si de ucrainieni? Poate de musulmani si de ucrainieni?
Cum au ajuns ucigasii zionisti sa fie considerate victime, wtf?
O ucrainianca care a fost salvata de romani se simte datoare sa ii ajute pe evrei ? Unde dai , si unde crapa. Bine faci, aiurea gasesti.
Nu neagă nimeni Holocaustul. Cum nici evreii nu pot nega genocidul din Gaza, săvârșit de-ai lor. Sper să li se spună copiilor și despre aceste aspecte.