Studiul sociologic privind impactul public al candidaturii municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a fost realizat de Universitatea de Vest, în colaborare cu Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, la finele anului trecut. S-a urmărit modul în care este percepută în urbe acestă idee, au explicat inițiatorii.
Concluziile? 68,2% dintre timişoreni ştiu că Timişoara candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, iar 55% sunt dispuşi să fie voluntari pentru ca oraşul să câştige competiţia. Dacă la nivel de implicare lucrurile ar putea sta mult mai bine, la nivel de informare procentul este unul foarte ridicat. „Media europeană a celor care au auzit de candidatura oraşului lor, în etape similare de pregătire a candidaturii, este de 17%”, spune Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.
Majoritatea covârşitoare a respondenţilor asociază cultura cu bunăstarea: 93,8% dintre timişoreni consideră că activităţile culturale sunt importante pentru bunăstarea unui oraş, potrivit aceluiaşi studiu. 79,5% dintre timişoreni consideră că cele mai importante evenimente din 2013 au fost concertele şi festivalurile.
Întrebați ce apreciază cel mai mult în Timișoara, cei mai mulți dintre participanții la sondaj au optat pentru parcuri – spaţiul verde, oameni, patrimoniul arhitectural, centrul – Piața Victoriei și oferta de petrecere a timpului liber. La polul opus, întrebați ce lucruri nu apreciază în Timișoara, primele răspunsuri au fost traficul şi aglomeraţia, mizeria în general şi infrastructura. Ce îmbunătăţiri aşteaptă populația? În primul rând la capitolul infrastructură, mai multă curăţenie și mai puțină poluare.
De ce ar trebui să devină Timișoara Capitală Culturală Europeană? Are un nivel cultural ridicat şi valori consistente, are calităţile necesare şi merită, datorită multiculturalităţii, consideră timișorenii, conform aceluiași studiu. Principalele piedici ar fi lipsa banilor, neimplicarea locuitorilor urbei în acest proiect și mentalitatea.
Cei mai mulți dintre respondenţi cred că Timișoara este definită ca oraș al Revoluției, oraș universitar, oraș al parcurilor și al florilor, oraș multicultural…
Primarul Nicolae Robu crede că este importantă imaginea de care se bucură oraşul, edilul afirmând că s-a creat o imagine a Timişoarei care nu este în acord cu realitatea, de oraş aflat sub teroarea clanurilor de romi care au acaparat imobilele din zona centrală.
„Cred că trebuie să fim atenţi la ce imagine creăm Timişoarei. Umblând în diverse locuri din ţară am fost întrebat de unii dacă în Timişoara este chiar aşa o teroare cu ţiganii. Or eu cred că trebuie să creăm Timişoarei imaginea corectă, nu pretind nimănui să prezinte Timişoara mai bună decât este, dar e incorect sălăsăm impresia că Timişoara de azi este un oraş sub teroarea mafiilor ţigăneşti (…) Iată ce spun timişorenii: 0,5% au imaginea că Timişoara este un oraş al corupţiei şi al mafiei. Suntem în marja de eroare, răspunsuri pe care le poţi considera lipsite de relevanţă”, a declarat Robu.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.064 de persoane, având o marjă de eroare de plus minus 3%. Rezultatele au fost prezentate, miercuri, la primărie.
În altă ordine de idei, sub titulatura „Cultura uneşte comunitatea”, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană pregăteşte o campanie de informare pentru perioada 15 ianuarie – 31 martie 2014.
Timişorenii vor fi informaţi cu privire la ce înseamnă titlul de Capitală Culturală Europeană, ce beneficii ar avea oraşul de pe urma obţinerii acestui titlu, care sunt etaptele pe care le are de parcurs oraşul pentru a atinge acest obiectiv şi de ce este importantă mobilizarea lor, a comunităţii. Vorbim de 8.000 de broşuri (în română, engleză şi germană), 25.000 de pliante (română, engleză, germană, sârbă şi maghiară), 25.000 de abţibilduri prin care sunt promovate cinci dintre premierele Timişoarei, care vor fi distribuite în şcoli şi universităţi, 1.000 de tricouri – susţinătorii companiei sunt invitaţi să se fotografieze în tricourile personalizate -, 850 de afişe şi 500 de căni personalizate pentru susţinătorii candidaturii şi voluntari.
Au fost stabilite şi cinci mesaje ale campaniei: „Cultura uneşte comunitatea”, „Spiritul oraşului suntem noi”, „Împreună revitalizăm oraşul”, „E timpul să ne reinventăm” şi „Oraşul renaşte prin cultură”. Bugetul total al campaniei este de 27.000 de euro, iar finanţarea vine de la primărie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!