Alin Gubandru merge aproape zilnic pe teren alături de subordonații săi.

Motto-ul său este: „Măsurile sunt și vor fi ferme, indiferent de numele sau mărimea operatorului economic! Protecția consumatorilor este un drept, nu un privilegiu!”.

Sunteți jurist de profesie. Cum ați ajuns să lucrați la Protecția Consumatorului?

Am fost director comercial la mai multe firme, director general, director de marketing. Am terminat Colegiul Economic din Timișoara și ulterior am făcut Facultatea de Drept. Am activat exclusiv în domeniul privat până în august 2017, când m-am angajat în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, prin concurs, pe postul de șef Regiunea Vest la Direcția de insolvența persoanelor fizice. Ulterior, în decembrie 2021 am trecut pe partea de control, adică de comisar.

Am promovat alt concurs, iar în luna martie 2022 am fost delegat comisar-șef de județ până la concursul pe care l-am promovat cu succes. În martie 2023, am fost delegat ca și comisar-șef de regiune, ulterior promovând și concursul. Am îndeplinit funcția până la 1 octombrie 2024, când au fost desființate regiunile prin reorganizare revenind pe postul de comisar-șef de județ.

Care sunt principalele nereguli pe care le găsiți alături de colegii dumneavoastră la controale?

Depinde foarte mult de tipul operatorului economic, de natura afacerii. Dacă discutăm despre ceea ce văd că interesează pe toată lumea, alimentație publică, restaurante, fast-food-uri și așa mai departe, putem discuta de abateri minore sau abateri mult mai serioase. În general, e vorba despre condițiile de depozitare, de prestare a serviciilor. Pot da și un exemplu de o abatere minoră, cum ar fi neafișarea orarului de funcționare, care, din punctul meu de vedere, nici cu avertisment nu l-aș sancționa, pentru că poate să-l pună, evident, în timpul controlului.

Dacă discutăm de restaurante, mă pot referi la partea de meniu. De exemplu, poate avea gorgonzola în meniu, dar vinde blue cheese. Nu orice brânză albastră este gorgonzola. Cum, la fel, mozzarella e mozzarella, nu altă specialitate de brânză. Adică, dacă eu vreau să cumpăr Adidas și primesc Abibas, avem o problemă. Aceasta înseamnă o practică comercială incorectă. Dacă discutăm de un operator mic, sancțiunea pornește de la 20.000 de lei și poate să urce până la 100.000 de lei.

Sunt fapte grave pe care mulți nu le conștientizează. Nu discutăm doar despre produse cu data limită de consum depășită sau discutăm despre produse refrigerate care ar trebui să fie ținute în frigider și pe care le țin în congelator. Nu, dacă este produs proaspăt, refrigerat, trebuie să stea la frigider la o temperatură de 0-7°C. O mare problemă este cu restaurantele, care folosesc vitrinele pentru sucuri ca să țină produse alimentare. De ce?

Conform fișei tehnice, sunt răcitoare care se utilizează la răcirea externă a băuturilor carbogazoase, apă și așa mai departe și nu sunt destinate depozitării alimentelor. Acesta este motivul pentru care nu au voie să le țină. Vedeți dumneavoastră, tot timpul noi discutăm de sancțiuni, măsuri și toate cele. Însă instituția noastră are și o parte de prevenție.

În primul rând, tot ce înseamnă avertismente înseamnă prevenție. În al doilea rând, la orice control am face, comisarii explică fiecare chestiune. Mai mult decât atât, instituția noastră oferă consiliere gratuită, precum și posibilitatea de a face un control voluntar, adică un control foarte complex la solicitarea operatorului economic. Va fi desemnată o echipă de comisari să meargă să facă acest control. Este un control absolut normal, dar, agentul economic nu e sancționat pecuniar, nici măcar cu avertisment; eventual, în cazul unor abateri grave va avea un plan de măsuri de remediere.

De exemplu, dacă găsim produse expirate, evident că vor fi oprite definitiv de la comercializare și scoase din circuitul consumului uman.

Cât de curate sunt bucătăriile localurilor în care mănâncă timișorenii pentru că nu o dată ați găsit mizerie și insecte?

Ați văzut foarte multe imagini, dar să știți că, procentual, sunt mai mulți operatori, cel puțin în ultimii ani, care încearcă să fie cât mai în regulă. În momentul în care dispui măsuri o dată, de două ori, în general a treia oară sunt problemele mai mici, chiar și a doua oară, depinde foarte mult de operatorul economic. Știți cum este, ca în orice domeniu, adică dacă mâine poliția n-ar mai suspenda permisele de conducere dacă treci pe roșu, vă garantez că toată lumea ar trece sau, mă rog, un procent mare va trece.

Care e media lunară a valorii amenzilor aplicate de comisari?

La nivelul județului Timiș, și cred că în toată țara, se ține valoarea amenzilor încasate pe zi lucrată per comisar. În luna februarie, martie nefiind încă centralizată, cred că a fost undeva la 3.000 lei/zi/comisar valoarea amenzilor încasate, nu a celor aplicate. Pentru că în cazul celor aplicate, după cum bine știți, se poate plăti jumătate din minim. În cazul în care nu plătește amenda după 15 zile, noi o trimitem la executare și se încasează integral, cu excepția anumitor legi, de exemplu, Legea 363 pentru marii operatori, care nu permite să se plătească jumătate din minim, ci cât e aplicat.

Gradul de încasare este de aproximativ 98%. Pe organigramă avem 11 comisari cu drept de control, însă o colegă este în concediu medical. Ideea este că mergem cu zece comisari în control alături de mine. Anul trecut, am avut 60-70 de procese verbale contestate în instanță din peste 8.700 de acțiuni de control.

Care sunt provocările de zi cu zi ale meseriei de comisar la Protecția Consumatorului?

În primul rând, activitatea este foarte vastă, noi nu verificăm doar patiserii, restaurante, fast-food-uri. Aceasta este partea care se vede cel mai des, pentru că, nu-i așa, o fotografie face cât o mie de cuvinte. Noi verificăm peste tot unde există o relație comercială între o persoană fizică și un operator economic. Am verificat locurile de joacă din parcuri ale primăriilor, am sancționat, dispus măsuri și așa mai departe. Am verificat mijloace de transport în comun, trenuri, am verificat Colterm. Am verificat cantine din școli, mergem cam peste tot unde există o relație comercială.

Cât de des vă deplasați în județ?

Eu sunt aproape zilnic pe teren. În județ, cel puțin de două ori pe săptămână merg echipele. Acțiunile de control la noi sunt astfel: tematicile naționale, tematicile locale, controalele operative inopinate și cercetare reclamații-petiții. Evident că dacă am o reclamație, să dau un exemplu, la Moravița, caut să mai găsesc și alte reclamații, să le leg, adică să nu merg doar pentru o reclamație. Trebuie să fim și eficienți în cheltuirea banului public. Și atunci le legăm.

Cât la sută din reclamațiile pe care le primiți au temei, sunt reale?

Nu am făcut o statistică, dar cred că un procent de 8-10 % sunt neîntemeiate, restul sunt reale.

Ce reclamă timișenii la Protecția Consumatorului?

De la bănci la cantine, unități de cazare, absolut tot ce am verificat, condiții din mijloacele de transport în comun, comerțul online, produse neconforme, false promoții, reclame mincinoase. Orice plângere o tratăm cu aceeași seriozitate. Verificăm și furnizorii de energie, service-uri auto, dealeri de autoturisme, absolut tot.

Doar că partea cu mâncarea este cea mai vizibilă.

Partea cu mâncarea este vizibilă pentru că sunt imaginile. Dacă vin și vă spun că am sancționat o companie de energie cu 100.000 de lei pentru o practică comercială incorectă nu am ce imagine să vă ofer. Procentul din totalul reclamațiilor sau din totalul acțiunilor de control pe tot ce înseamnă HORECA este undeva de până în 30%. Supermarketuri și hipermarketuri să spunem că sunt undeva la 20%. Deci, 50% reprezintă partea de alimentație publică în acțiunile noastre de control. Restul reprezintă celelalte domenii.

Vizita domnului Piedone la Timișoara a fost necesară?

Oricând, conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor se poate deplasa în teritoriu. Și eu când eram comisar-șef mă deplasam în toată regiunea. Nu văd o problemă. Cum am spus, sunt din 2017 în instituție, au fost șapte președinți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, toți cei șapte au ajuns și în Timiș. E necesar sau nu e necesar, nu se pune problema așa. Eu am fost comisar- șef de regiune și m-am deplasat în toate județele.

În curând vor fi sărbătorile pascale, apoi urmează perioada în care oamenii încep să plece în concedii. Aveți tematici de control pregătite?

Evident. Acțiunile de control prezente și viitoare nu le comentez, dar avem tematică de control pe partea de sărbători. Încă un domeniu pe care îl verificăm foarte mult este turismul, inclusiv pachete turistice, unități de cazare și ați văzut asta.

De ce anume ar trebui să țină cont un tânăr când își alege profesia?

Sincer, nu neapărat primul pas în carieră este cel care îți va determina viitorul și care ți se va potrivi. Este ideal. Cel mai important este să faci ceea ce faci cu plăcere. Dacă vei face ceea ce faci cu plăcere, nu vei simți că muncești, în primul rând. Și în al doilea rând, în general, poți să mai fentezi, să păcălești, dar pe termen lung nu. Asta înseamnă să fii foarte serios în ceea ce faci. Așa vei avea succes pe termen lung. Fă ceea ce îți place și ceea ce crezi că ți se potrivește.

Ce calități sunt necesare pentru a deveni comisar OPC?

În primul rând, putere de muncă și determinare. Să știți că e destul de complicat să aplici sancțiunile cu fermitate. Și, din nou, contează să faci ceea ce îți place. Profesionalismul este pe primul loc. Suntem respectuoși, dar fermi. Ai nevoie de o echipă puternică și eu o am. Le mulțumesc pentru implicare și profesionalism tuturor colegilor.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.