Pe lângă munca la salon, Marinela Petrișor dedică timp și participării la cursuri, atât în calitate de trainer, cât și de învățăcel. Aceasta consideră că și după 15 ani petrecuți în domeniul cosmeticii încă mai poate afla lucruri noi. Marinela Petrișor este, din 2023, președintele filialei Timișoara a Asociației Cosmetologilor din România.
Cum ai ajuns cosmeticiană?
Între 2008 și 2009 lucram ca asistentă la Spitalul Municipal din Timișoara și mai pensam colegele în tura de noapte. În 23 decembrie m-am dus la coafor. Cosmeticiana era liberă, dar la vremea respectivă nu m-am gândit că e un pic ciudat. I-am zis coafezei că mă poate pensa ea. M-am lăsat pe mâna ei și nu am simțit că ceva nu e în regulă. M-a lăsat fără sprâncene. După ce a văzut ce greșeală a făcut, s-a gândit să pună și vopsea, dar pensându-mă de tot, pielea s-a înroșit. Când m-au văzut, colegele mi-au spus: «trebuie să te duci să faci curs de cosmetică pentru că te pricepi».
Stăteam în chirie, salariul de la spital era mic și nu-mi permiteam un curs de cosmetică. Însă, câteva luni mai târziu, de ziua mea, mi-au dăruit prima rată la cursul de cosmetică. După prima lună, m-am simțit în stare să fac partea de epilat și de pensat și m-am angajat în salonul în care am rămas fără sprâncene. Și așa a început drumul meu. După ce am terminat cursul, m-am simțit în stare să fac și tratamente cosmetice. Am luat o pauză când am născut. Atunci a fost momentul în care a trebuit să mă hotărăsc între cele două joburi. Am ajuns la salonul pe care îl am acum și în 2019 l-am preluat.
Ești printre primele cosmeticiene care au introdus epilatul cu pastă de zahăr. Ce avantaje are această metodă?
Foarte puțină lume știe despre epilarea cu pastă de zahăr deoarece sunt puțini specialiști. La noi în țară nu sunt foarte multe cursuri. Epilarea cu pastă de zahăr este mai veche decât cea cu ceară, este din Egiptul antic, de pe vremea Cleopatrei. Prima scriere despre epilarea cu pastă de zahăr a fost găsită în rețetarul ei. Femeile, la vremea respectivă, își epilau inclusiv scalpul, nu aveau niciun fir de păr. Din păcate, la noi în țară nu este atât de cunoscută tocmai din cauza faptului că nu avem produse de calitate pe piață. Primul curs l-am făcut în România, însă tehnica era total greșită. Am ajuns la un târg de beauty din Republica Moldova și am văzut un stand cu pastă de zahăr, unde fetele făceau partea practică și atunci m-am oprit o zi întreagă, am stat doar cu ochii la standul acela și mi-am zis: ceva nu este în regulă, eu am învățat greșit.
Este mai puțin dureros?
Este mai puțin dureros decât epilatul cu ceară pentru că este inversă tehnică. Pe lângă asta, pasta de zahăr este bio. Este comestibilă, este alcătuită doar din zahăr, zeamă de lămâie și colorant alimentar. Nu o facem noi în cabinet. Ea este procesată la 120 de grade timp de 48 de ore și este de diferite densități, pentru diferite zone ale corpului. Spre exemplu, avem zone fierbinți, axila și zona intimă, acolo folosim o pastă de zahăr care este mai tare.
Atunci când am făcut primul curs în Ucraina, am înțeles că este cu totul altfel și tehnica. Pasta de zahăr este comestibilă, ceea ce înseamnă că este foarte blândă cu pielea. Este special concepută pentru pielea foarte sensibilă, pentru persoanele care au psoriazis. Pasta de zahăr nu face aderență pe piele, nu poți să faci arsuri, nu poți să smulgi pielea Pasta de zahăr se aplică invers creșterii firelor de păr, acestea fiind smulse în direcția lor naturală de creștere. Într-adevăr, nu putem să spunem că nu doare absolut deloc, dar durerea percepută de către clientă este mai mică. Pe lângă asta, epilatul cu pastă de zahăr este progresiv definitiv dacă clienta se ține de ședințe și vine la intervalul normal.
Ce alte proceduri mai faci la salon?
Sunt câteva proceduri care sunt tot mai căutate, dar eu nu le fac. Eu fac doar epilatul cu pastă de zahăr, tratamente faciale și pensat simplu. Am mai făcut și un curs de extensii de gene, dar nu am timp și nici răbdare să stau pe scaun. Eu sunt un om foarte activ și tot ce fac, fac stând în picioare. Aparatura cosmetică evoluează de la o lună la alta, foarte multe colege cosmeticiene au posibilitatea și au înțeles că trebuie să meargă peste hotare și la toate târgurile internaționale, pentru că acolo au posibilitatea de a vedea foarte multe proceduri noi și non-invazive. Patronatul antreprenorilor din industria înfrumusețării a reușit să schimbe un pic ordinul și să fie mai clar din 10 aprilie.
Care sunt noutățile legislative pentru cosmetică?
Sterilizarea s-a redus în sensul în care nu mai avem nevoie în cosmetică de pupinel, putem steriliza la rece cu soluții. Ce îmi place mie este faptul că s-a specificat destul de clar în ordin folosirea mănușilor. Nu avem voie să lucrăm cu unghii foarte lungi. Mănușile trebuie purtate obligatoriu, indiferent că epilăm sau facem tratamente. Nu mi se pare normal să faci un epilat fără mănuși. O altă schimbare este că nu poate fi refolosită ceara. De anul trecut sunt președinte la filiala Timișoara a Asociației Cosmetologilor din România. Îmi place ideea asociației de educație, de cursuri de calificare foarte bine structurate și puse la punct. Am avut în martie, la Timișoara, un eveniment de beauty, un summit, care va fi anual. Cea mai mare bucurie a mea a fost răspunsul instituțiilor statului și faptul că am reușit să avem un panel medical și unul legislativ, cu medici din Timișoara care au răspuns provocării, pentru că legătura noastră din cosmetică este și cu lumea medicală. Clienta poate să vină cu o problemă în cabinet și să ne dăm seama că de fapt trebuie îndrumată către medic. Sunt destul de multe afecțiuni ale pielii, cum este acneea, care pot avea o cauză medicală.
Care sunt provocările de zi cu zi ale unei cosmeticiene? Mă refer aici și la forma contractului sub care lucrează.
Provocările lor, din punctul meu de vedere, sunt în primul rând cursurile de specializare. Cele șase luni de la școala de cosmetică nu sunt suficiente. Nu putem să ne oprim doar la un curs pentru că nu o să știm niciodată nimic. Din școala de cosmetică pleci doar cu baza, nu ai dexteritate, nu ai clientelă. Trebuie să te perfecționezi, clientele trebuie să te cunoască. Din punct de vedere financiar, colegele care ies de pe băncile școlii se așteaptă să dea lovitura. Lucrez din 2009 și pot să spun că este loc de mai bine. Provocările sunt destul de mari din punct de vedere fiscal, an de an. Multe dintre colege aleg să lucreze cu PFA, altele aleg să fie angajate. După atâția ani în domeniul nostru de beauty, pot să spun în felul următor: nu există niciodată bani, întotdeauna banii se rotesc și se rulează. La noi totul este consum, nu te îmbogățești. Este un domeniu al frumosului, care îți aduce satisfacție.
La ce riscuri se supun clientele care merg la saloane amenajate acasă?
ANAF-ul a început deja o campanie pe lucru la negru acasă. În primul rând, cliente există, dar se expun riscurilor. Cele care lucrează acasă nu știu cât de preocupate sunt de partea de sterilizare, pe când noi în saloane facem asta. Nu știu cât de mult le interesează să lucreze cu produse profesionale. Sunt multe branduri care nu vând către cosmeticele care lucrează acasă, inclusiv eu, care sunt importator de pastă de zahăr. Eu nu aș putea să lucrez acasă. E o concurență neloială pentru noi, ca și profesioniști, care lucrăm în salon și plătim taxe, impozite și chirii pe sedii, contabil și tot felul de produse, mai ales pentru sterilizare, pentru curățare, firmă de curățenie, spălătorie, firmă de deșeuri periculoase, firmă de deratizare, dezinfecție și așa mai departe. De multe ori mi s-a întâmplat să văd persoane care postează pe diferite rețele de socializare că lucrează acasă, dar au prețuri mai mari decât noi în salon.
Ce calități ar trebui să aibă o tânără care dorește să devină cosmeticiană?
În primul rând, înclinația ei să fie către frumos și natural. În cosmetica clasică facem epilat, tratamente faciale, pensat, vopsit de gene și sprâncene și cam atât. Restul deja intră în cosmetică decorativă. În al doilea rând, să se gândească la faptul că vor sta mult în picioare și că efortul este destul de mare. Ar mai trebui să aibă o înclinație spre psihologie. Banii nu se fac ușor. Este vorba despre o muncă și o învățare continuă. Nu se învață totul peste noapte, ci există extrem de multă informație. Trebuie să cunoaștem straturile pielii, bolile pielii, bolile tenului, bolile corpului, practic, pentru că sunt cliente care au diabet și au pielea foarte uscată, deshidratată – acolo trebuie să știm ce produse folosim. Trebuie să cunoaștem și un pic de chimie, și un pic de biologie. Este o meserie extraordinar de frumoasă, trebuie să-ți placă foarte mult și să-ți dorești foarte mult să evoluezi și să înveți.
Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!