Minh Binh a cunoscut celebritatea când a apărut într-o emisiune tv din România cu specific culinar. Acum, are restaurante cu specific vietnamez în Timișoara, Cluj, Iași și Brașov și petrece o săptămână în fiecare locație. Pentru ca mâncarea să aibă gust exact ca în Vietnam ,în bucătărie lucrează doar cu conaționali de-ai săi, însă are ospătari și alți colaboratori români.
Cum v-ați descoperit pasiunea pentru gătit care v-a făcut celebră?
Mie îmi place mâncarea și când am ajuns în România, în urmă cu aproximativ 16 ani, era foarte greu să găsesc mâncare asiatică aici, în Timișoara. Am încercat să fac niște rețete foarte aproape de mâncarea de acasă. Au venit niște prieteni ai soțului meu să mănânce cu noi și le-a plăcut mâncarea. Vreau tot timpul să găsesc ceva nou, să inventez rețete. Și mă simt fericită când văd clienți fericiți și cu poftă de mâncare.
Aveți și rețete în exclusivitate pe care le faceți doar dumneavoastră?
Da, am specialități.
Cum ați ajuns în Timișoara din Vietnam?
L-am întâlnit pe soțul meu. El a avut un proiect în Vietnam și eu eram ghid turistic, ne-am întâlnit acolo. Și după ce ne-am căsătorit am venit în Timișoara.
V-a plăcut orașul, ați decis să rămâneți?
Da.
Cum au descoperit timișorenii, care sunt mai tradiționaliști, gustul asiatic?
La început am invitat la masă niște prieteni ai soțului meu. Și au zis că e foarte bună mâncarea vietnameză. Și atunci am hotărât, adică a fost visul meu, să am un restaurant mic, să pot să fac eu mai mult. Acum am restaurante și la Cluj, Iași și Brașov. Merg în fiecare restaurant cam o săptămână.
Timișorenilor ce le place să mănânce, ce combinații de mâncare preferă?
Paste de orez, tăiței de orez, rață. Ăsta-i specificul nostru la restaurant.
Când ați venit atunci în România ați venit cu ideea că vă mutați aici? Sau ați vrut să vedeți dacă vă acomodați?
Am venit cu ideea să mă mut aici. Dar oricum plec acasă în fiecare an, câte o lună.
Cum ați perceput diferențele între cultura asiatică și cultura românească? Care au fost diferențele majore?
Pentru mine, europenii și România sunt mai deschiși. Mai deschiși în cultură aici, în Europa, și în România, nu așa stricți cu femeile. Adică ai mai multe libertăți.
Și ce nu vă place aici?
Frigul.
Aici ați văzut prima zăpadă?
Da, da.
Ce proiecte aveți pentru viitor?
Vreau să mai deschid un restaurant la București sau în orice oraș care are mai mulți turiști. De asemenea, vreau să fac un lanț de SPA cu masaj tradițional, primul salon va fi la Timișoara.
Ce studii ați făcut în Vietnam și ce meserie ați avut acolo?
Am studiat turism. Am lucrat șapte ani în Vietnam ca agent de turism cu grupuri din Europa. Pot să ajut cu informații când cineva se interesează să meargă în Vietnam.
Ce calități trebuie să aibă un tânăr care își propune să devină bucătar sau chef bucătar?
Rețetele din meniu eu le-am făcut și am nevoie de oameni harnici, cu pasiune. Și atunci fac eu training, fără probleme. În bucătărie lucrez doar cu vietnamezi.
Care sunt secretele bucătăriei vietnameze, ține de ingrediente?
Da, avem foarte multe condimente. E important și modul de preparare, de exemplu, când se pune usturoi ce temperatură trebuie să aibă uleiul. Adică, fac, de exemplu, tăiței prăjiți. Când e gata, ce înseamnă „e gata”? Ce înseamnă asta la gust, la culoare, cum arată? De exemplu, la legume. Trebuie să nu le fierbi prea mult, să fie crocante, să păstreze bine vitaminele. Nu gătim legumele ca în România, la voi se pierd vitamine, nu e sănătos.
Ce ingrediente aveți în Vietnam pe care noi nu le avem în România?
Sunt foarte multe ingrediente pe care nu le aveți în România. Adică, noi folosim sos de pește, sos de creveți, lemongras, coriandru. Aici folosim și coriandru, dar foarte multor clienți nu le place gustul.
Ce sfaturi aveți pentru un tânăr care vrea să înceapă o meserie? De ce trebuie să țină cont?
Pentru mine, cel mai important, este să știi ce vrei să faci. Trebuie să ai pasiune. Dacă faci fără pasiune, doar pentru bani, pentru mine nu merge. Eu când am deschis o nouă afacere, pentru mine nu a fost doar vorba de bani, am fost mândră că am deschis un restaurant vietnamez, că mai sunt oameni care află despre noi, despre Vietnam, țara noastră. Asta e despre mândrie și pasiune. Un patron poate să angajeze personal și doar să conducă afacerea. Dar eu trebuie să le dau un exemplu angajaților. Eu pot să fiu de la spălător de vase, la servit, până la ajutor de bucătar și până la chef bucătar.
Ați făcut un curs de bucătar?
Da, aici am făcut, în România, pentru diplomă. Am urmat cursul la Brașov și am învățat cum să conduc o bucătărie, cum să coordonez angajații. Și la emisiunea Chefi la cuțite am învățat foarte mult cum să lucrez cu echipa.
Cât de mult v-a ajutat emisiunea în carieră?
Da, a ajutat foarte mult din cauză că atunci am deschis primul restaurant. Și când apari la televizor automat îți faci reclamă. Vietnamezii din Timișoara nu prea vin la mine la restaurant, ei muncesc ca să trimită bani acasă. Adică vin și ei în weekend sau când primesc salariul să mănânce o supă sau ceva specific când le e dor de mâncare.
Din bucătăria românească ce vă place să mâncați?
Ciorbă de burtă și sarmale, dar nu tot timpul. Adică uneori, nu pot să mănânc zilnic.
Ce fel de oameni sunt vietnamezii?
Prietenoși, poate prea agitați, vorbesc tare și repede. Când vorbim noi alții cred că ne certăm.
Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.
foto: arhivă personală Minh Binh
Citiți principiile noastre de moderare aici!