E-o artă migăloasă şi aparte. Cere timp cu nemiluita şi răbdare de chinez bătrân, iar materialele sunt scumpe. La Timisoara, ea şi expoziţiile ce-i sunt dedicate sunt la fel de rare precum creatorii care îi rămân fideli, în loc să treacă la pictură, grafică ori obiect. Vorbim despre tapiserie.
Ochiul, Triunghiul, Tabla de şah şi alte simboluri masonice mai mult sau mai puţin evidente s-au aşternut marţi seara pe simezele de la etajul al doilea al Muzeului de Artă din Timişoara.
Hălci de carne sângerânde, interioare somptuoase de biserici în care preotul oficiază în vreme ce sub cupola înaltă îl ascultă oi vii. Sfeşnice înalte, draperii grele de catifea stacojie, abatoare şi câini de rase stranii, cu ochi neliniştitori. Aşa arată lucrările de mari dimensiuni pe care pictorul timişorean Gheorghe Fikl le-a adus în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara.