Târgul din preajma sărbătorii Sfinţilor Petru şi Pavel este dintre cele mai mari din an şi aduce la Deta nu doar oamenii „de pe sate”, din jur, ci şi negustori şi muşterii din alte judeţe. Forfota începe devreme, în zori, iar spartul târgului e anunţat de „zvoane”, clopotele bisericii la amiază, când canicula îi trimite pe oameni la „zupă şi hodină”, după cum îşi spun unii altora, când pleacă spre case.
Oferta tarabelor, lăzilor, tărăboanţelor în târg e uimitoare. Printre pui de raţă şi curcă găseşti păuni, al căror luxuriant penaj abia se lasă zărit în lăzile în care stau înghesuiţi, sub cartoanele menite să-i păzească de soare. Negustorul de păsări princiare cere 600 de lei pentru un păun, „dar la mai mulţi, vine mai puţin”. Totuşi, puţini se-ncumetă să-i cumpere, puii de găină – „5 lei, face ouă tot anul” strigă vânzătorul- au mai mare căutare. Purcei se vând cu 140 de lei perechea direct din portbagajul maşinii. Butoaie (de la 500 de lei în sus), macate olteneşti („80, 50, 40 de lei, hai cât dai”) , hamuri şi biciuri, instrumente muzicale şi „gumari” chinezeşti, coase („cu vopsea aurie e metal din Turcia, cu albastru fier din Rusia, astea ruseşti îs mai bune”), munţi de drobi de sare, topoare, piese de tractor de pe vremea SMA-urilor, rochii second-hand cu „sclipici”, sucitoare, macrameuri, grâne (90 de lei „metărul” de porumb), dulapi de brad cu 30 de lei bucata, vaze ciobite, cărţi, rame de fotografii cu tot cu pozele de familie, pampers, ierbicid, porumb fiert şi tot felul de gioarse de prin gospodării îşi găsesc loc în târg.
Preţuri, pentru toate buzunarele, plăcerea negocierii obligatorie. Ba chiar şi pentru cei fără un sfanţ: în faţa unei porţi se împart legături de mărar „pe-un bună ziua”. Muşteriii şi vânzătorii sunt şi ei de tot felul: ţărani cu mâinile crăpate de muncă, bişniţari, pensionari, purtători de ghiuluri grele, amatori de chilipiruri. Un amestec de negoţ tradiţional cu urme de tranziţie şi efecte ale recesiunii colorează atmosfera. Lipsesc, fiindcă e târg scurt şi oamenii se cam cunosc între ei, cerşetorii şi căluşeii de bâlci. În spatele cherestelei, lângă terenul de fotbal, se vând caii. În aşteptarea clienţilor, ţăranii îi adapă, împletesc coamele iepelor şi prind ciucuri mânjilor. Ici colo, câte un pui de măgar atrage în juru-i liotă de copii. Samsarii de cai coboară din jeep-uri, mustăcioşi, pipăie marfa şi se tocmesc îndelung. Dacă bat palma, adălmaşul se bea la birtul de la intrarea în parc, acolo unde, la spartul târgului, cei mai norocoşi fac cinste celorlalţi, că poate data viitoare…
Foto (c) fotosen.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!