Dudestii Noi e o comună nu prea mare, situată aproape de Timişoara, pe drumul de duce spre Cenad. S-a dezvoltat puternic în ultimii ani. E unitate administrativ-teritorială independentă doar de ceva mai mult de un deceniu, căci înainte era arondată la Becicherecu Mic. S-a desprins, iar acum pare că a depăşit în dezvoltare fostul centru de comună. Are o putere economică mare, căci peste 70% din veniturile la bugetul local vin din activităţi economice, spune primarul Alin Nica, ceea ce se întâmplă în puţine localităţi din ţară, chiar mai răsărite… Dudeştii Noi înseamnă că undeva există un Dudeştii Vechi şi că între ele ar trebui să fie o legătură. Nu este. Mai mult, Dudestii Noi e o localitate fundată de şvabi. Celălalt Dudesti e un fief al bulgarilor în Banat.
Localitatea din preajma Timişoarei e cunoscută şi prin figura primaului, care chiar e o figură. Alin Nica a rămas unul dintre cei mai tineri primari din ţară şi are talent artistic. Vocea sa deosebită a făcut ca posesorul ei să fie remarcat. Cântă ori de câte ori are ocazia. Trupa sa se numeşte Timişoara Big Band. A fost luat chiar foarte în serios, căci a cântat chiar şi cu Filarmonica Banatul. Deşi, pe criza aceasta, s-ar zice că numai de cântat nu le arde edililor locali, prilejuri mai sunt. Pasiunea pentru interpretare nu l-a confiscat pe tânărul primar, căci acesta se dovedeşte deosebit de tenace la primărie.
Dudestii Noi nu e o localitate prea întinsă, căci are o suprafaţă de aproximativ 5.400 de hectare, cu tot cu intravilan şi extravilan, adică terenul agricol. Ca şi în cazul altor localităţi este greu de spus care este populaţia exactă a comunei. Sunt în jur de 3.000 de locuitori. După datele furnizate de Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei sunt 2.950 de băştinaşi, iar după Institutul Naţional de Statistică populaţia ar fi doar 2.858 de persoane. În realitate, sunt mulţi oameni stabiliţi la Dudestii Noi care nu şi-au schimbat documentele. Au rămas cu domiciliul înscris în acte la Timişoara, însă locuiesc efectiv în casele amenajate în comună. Pot fi chiar 200-300 de persoane, după unele aprecieri, însă nimeni nu le-a numărat vreodată.
În această comună se află cea mai tânără populaţie din preajma Timişoarei, rezultă dintr-un studiu realizat de olandezi în localităţile din zona metropolitană. Foarte puţini dintre locuitori sunt peste 60 de ani. Cei mai mulţi se plasează în categoria 20-24 de ani, adică 301 persoane, după cum rezultă din datele statistice. Reprezintă peste 10% din total, un procent destul de mare. Populaţia creşte prin cele două căi clasice. Prima e sporul natural, căci sunt mai multe naşteri decât decese. A doua cale e cea a migraţiei, căci sunt numeroase persoane venite din afară şi care preferă să se stabiliească în comună.
Cert este însă faptul că zona e foarte atrăgătoare pentru orăşeni. Se află la doar 12 km de marele oraş, dacă socotim din puncul 0 al acestuia, căci în apropiere s-au dezvoltat mai multe zone industriale puternice şi dinamice. E mai uşor să ajungi la lucru la societăţile de aici de la Dudestii Noi decât de la Timişoara! Comuna se află pe un drum lateral, dar foarte aproape de cel naţional ce leagă Timişoara de Cenad, iar de aici cu Occidentul. Plasarea laterală e convenabilă, căci este evitată astfel aglomeraţia, iar traficul e mult mai redus. În acelaşi timp, se beneficiază de avantajele marii artere din apropiere, care permite o deplasare rapidă. Singurul dezavantaj e dat de cele două treceri de nivel la calea ferată existente pe traseu şi unde uneori se aşteaptă destul de mult.
E nevoie de sens giratoriu spre Dudestii Noi
Drumurile reprezintă o problemă dificilă în cazul comunei Dudeştii Noi. Problemele apar încă de la intrare. Circulaţia pe şoseaua Timişoara – Sânnicolau Mare – frontieră a crescut exploziv. Cu toate acestea, domnii de la drumurile naţionale nu s-au îndurat încă să proiecteze şi să execute benzile pentru virarea în localitate. Sunt multe accidente şi, de multe ori, intersecţia se blochează din cauza acestui… amănunt! Primăria ar dori chiar să fie realizat un sens giratoriu, căci aşa se va putea circula mult mai uşor.
O altă problemă o reprezintă legătura între comune. Primarul Alin Nica a propus, în 2005, un proiect pentru o legătură modernizată Şag – Sânmihaiu Român – Săcălaz – Dudestii Noi – Sânandrei. Ar funcţiona şi ca o centură a Timişoarei, de la sud la nord. Modernizarea drumului spre Sânandrei, spre exemplu, ar scurta legătura dinspre Arad spre Cenad cu peste 20 kilometri şi nici nu s-ar mai intra în Timişoara… Nu s-a făcut nimic, iar semne că se va înainta cu centura nu sunt. A căzut şi proiectul drumului spre Becicherecu Mic, deşi e nevoie de el. Distanta nu depăşeşte trei kilometri.
În ceea ce priveşte străzile din comună programul de asfaltări a fost început înainte de canalizare. Acum s-a mers cu canalizarea şi s-au făcut subtraversări. Jumătate din străzi sunt afaltate, restul pietruite. O licitaţie a fost miercuri, 10 august, şi a avut ca scop desemnarea unei firme pentru asfaltarea a aproape trei kilometri de străzi. Din totalul de 17 km, nouă sunt gata, deci se va ajunge la 12 km. Trotuare sunt pe străzile principale. Există un program local prin care cetăţenii care fac trotuare au scutire la taxele locale. Trebuie respectat proiectul, dar şi datele tehnice. „Ne gândeam să face acest program şi pentru faţadele caselor, dar oamenii şi le-au renovat în mare parte, căci sunt gospodari. Dacă e nevoie îl vom face”, a declarat primarul Alin Nica.
Viaţă nouă în cartierele noi
Fiind aproape de Timişoara şi retrasă faţă de drumurile circulate, comuna Dudestii Noi a devenit, aşa cum era de aşteptat, un loc căutat de orăşenii dornici să scape de înghesuială, nervi şi praf. Dezgheţul imobiliar petrecut după anul 2000, ajuns la culme în 2007, a adus în zonă constructorii. S-a lucrat şi se lucrează pe două fronturi. Primul este cel al cumpărării şi renovării de case vechi în vatra satului. Străzile sunt largi şi taie localitatea în cruce, aşa cum îi stă bine unui sat de foşti şvabi gospodari. Casele sunt acum bine îngrijite, sunt zugrăvite în culori proaspete şi au dotări moderne. Flori deosebite şi arbuşti ornamentali au apărut prin curţi, dar şi pe străzi, grija oamenilor gospodari fiind evidentă.
Al doilea front este cel al noilor cartiere. Sunt dezvoltate în mai multe zone. Cele administrate de primărie au denumirea generică de Solaris. Două sunt mai vechi, dar alte două au fost iniţiate anul trecut. Sunt utilităţi, curent şi apă în primul rând. Urmează să ajungă şi canalizarea, iar apoi vor fi modernizate şi străzile. O pădure de stâlpi de energie electrică se ridică în locurile unde urmează să se construiască. Sunt alocate parcele care au în medie 750 de metri pătraţi. Tinerii căsătoriţi beneficiază de alocări gratuite, cu condiţia să ridice casele în doi ani. Multe parcele se dau însă prin concesiune, ceea ce înseamnă venituri la bugetul local.
În perioada 2006-2007 au fost multe licitaţii, iar preţurile au crescut. Apoi au fost licitaţii fără participanţi ori cu concesionări la tarife minime. În acest an intersul a reînceput să crească. Sunt şi mai multe solicitări de autorizaţii de construire. Peste 50 de case sunt ridicate deja, în lucru fiind alte 200. Iniţiativa privată şi-a spus cuvântul, un mare cartier fiind în lucru. La privat drumurile sunt mai bune, dar şi aici la canalizare se lucrează acum.
Apa curentă şi canalizarea ajung acum peste tot
Dudestii Noi este printre primele localităţi din ţară care au beneficiat de fonduri europene. Aşa a fost posibilă modernizarea şi extinderea reţelei de apă. Din păcate însă, interesele meschine legate de diferenţa de culoare politică au făcut ca de doi ani niciun proiect depus de edilii din comună să nu mai fie aprobat, de parcă locuitorii ar avea vreo vină.
Reţea de apă curentă există în localitate de mai mult timp. Din 2006 a fost însă modernizată şi extinsă peste tot. Acum măsoară 18 kilometri şi a ajuns inclusiv în locurile unde se pregăteşte ridicarea de case noi. Investiţia este făcută ca la carte, căci există patru foraje de mare adâncime, două bazine de retenţie mari, plus o staţie moderne de tratare şi clorinare, astfel că la robinete ajunge apă de cea mai bună calitate la orice oră din zi şi din noapte, chiar şi pe cele mai mari secete. Banii au venit printr-un proiect finanţat prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Apa se află în administrarea primăriei. Nu a fost cedată altor operatori.
Se lucrează intens la reţeaua de canalizare. E realizată în mare parte şi, în curând, Dudestii Noi se va putea mândri cu utilităţi performante. 13 kilometri din reţea sunt deja gata, lucrările avansând acum pe ultimii cinci kilometri. A fost finalizată şi staţia de epurare. Acum încep branşamentele la gospodării, căci este timpul să se renunţe la toaletele din fundul curţii sau la fosele septice, baia funcţională fiind semnul cel mai clar de civilizaţie şi confort. În vatra veche a satului lucrările sunt deja finalizate, iar acum se lucrează la canalizare în noile zone de locuit. Finanţarea e asigurată tot prin proiectul derulat cu FEADR, căci acesta a fost structurat pe două componente.
Doar colectarea gunoiului a fost încredinţată unei societăţi din afară. În fiecare zi de luni maşinile Retim cutreiră localitatea, iar pubelele sunt golite. Acestea sunt puse la dispoziţia oamenilor în mod gratuit.
Deşi Consiliul Local al comunei Dudestii Noi preferă să gestioneze singur treburile obştii, primarul Alin Nica este de acord şi cu dezvoltarea zonei metropolitane Timişoara. Trebuie să existe coordonare, iar unele investiţii s-ar face mult mai uşor. Importante sunt şi legăturile. Una o reprezintă transportul în comun. Linia de trasport în comun cu autobuzele e susţinută atât de Regia Autonomă de Transport Timşoara, cât şi de Primăria Dudeştii Noi. E mai ieftin şi mai comod. Aşa s-ar putea dezvolta şi alte proiecte metropolitane. Nu e o cooperare prea bună, căci unii primari se tem că-şi vor pierde autonomia.
În ceea ce priveşte transportul, importante sunt şi celelalte legături. La marginea localităţii există o staţie de tren. Există şi gara, cam dărăpănată, dar clădirea nu mai e în circuitul căilor ferate… Se poate merge cu trenul spre Cenad ori în alte locuri. Şi transportul cu autobuze este dezvoltat, nu numai către Timişoara.
Probleme cu finanţarea pentru şcoala din Dudestii Noi
În comună funcţionează o şcoală cu clasele I-VIII şi care are 260 de elevi. Nu par mulţi, dar grosul vine din urmă, căci sunt 91 de micuţi la grădiniţă! Condiţiile de studiu sunt însă complicate de modul curios în care a decis Ministerul Educaţiei să rezolve problema spaţiilor. Activitatea didactică în Dudeştii Vechi se desfăşoară în două corpuri de clădire. Pentru ciclul primar există una nouă, pusă la punct şi bine dotată. La gimnaziu sunt însă probleme. În urmă cu câţiva ani, a început un proiect guvernamental pentru şcolală. Apoi finanţarea a fost oprită fără nicio explicaţie. Proiectul a fost preluat de Consiliul Local, urmând ca şcoala să fie refăcută pe bucăţi.
Comuna are biserici de diferite credinţe, dar se mândreşte cu un monument important: biserica şvăbească, cea mai veche din Banat!
De remarcat este faptul că aici veniturile la bugetul local se realizează în mică parte din taxele şi impozitele pe terenuri, case şi mijloacele de trasport. Grosul, în proporţie de 70%, vine de la societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, mai ales în zona industrială. În proporţie de 64%, oamenii lucrează la firmele din comună, arată datele prezentate de primarul Alin Nica.
Citiți principiile noastre de moderare aici!