A crescut într-o familie în care bunicul şi tatăl au fost muzicanţi, verii aşijderea,aşadar nu putea să nu-şi îndrepte şi el paşii spre această meserie, mai ales că a avut de mic «ureche». În tinereţe a cântat cu toţi marii suflători ai Banatului şi nu numai. Mai târziu, s-a apucat să le repare instrumentele şi chiar să construiască de la zero altele noi.
Marcă înregistrată: Gavrilă Safta!
Gavrilă Safta înseamnă enorm, din punct de vedere artistic, pentru comunitatea dudeşteană. Asta doar dacă amintim că în «bătătura» lui au poposit, cu felurite prilejuri, muzicieni de talia Marianei Drăghicescu, Luca Novac, Luţă Popovici, Dumitru Fărcaşu şi lista ar putea continua la nesfârşit. Tot în curtea lui Gavrilă Safta s-au filmat materiale pentru cele mai reprezentative emisiuni tv de folclor românesc.
Gavrilă Safta îşi aduce aminte cu nostalgie de primii paşi în muzică. I-a făcut pe la 7 ani şi era un lucru la îndemână, mai ales că întreaga sa familie, de la veri, la bunic şi tată, au fost muzicanţi. A început joaca pe clapele acordeonului, iar apoi, ca un preambul la ce avea să urmeze, a început a fluiera (uneori ţigăneşte, după cum îl dojenea familia). Şcoala nu a fost întotdeauna locul în care copilul Gavrilă Safta s-a simţit în largul său. “Era prima zi de şcoală, ţin minte ca şi acum. Mă îndreptam spre şcoală şi cum mă uitam aşa la straiţă, mi-am zis în gând: Asta nu-i de mine!”, povesteşte, hâtru, meşterul Safta. Cu toate acestea, au fost momente în care mergea cu drag spre şcoală: avea un învăţător de la Cluj Napoca, pasionat şi el de muzica populară; dascălul avea un acordeon pe care Gavrilă Safta cânta ori de câte ori învăţătorul pleca din clasă.
La 12 ani Gavrilă Safta mergea împreună cu familia sa, cu tatăl său în special, să cânte pe la nunţi. „Cântam cu acordeonul şi vocal. Când mă puneam să cânt, nuntaşii nici nu mai voiau să audă de taraf, doar pe mine mă cereau”, îşi aminteşte rapsodul. Aşa a făcut şi primii bani, vreo 500 de lei, dacă memoria nu-i joacă feste. A luat lecţii de acordeon până la 14 ani, de la un profesor din Cluj, apoi a urmat mutarea în Banat.
O nouă etapă din viaţa lui Gavrilă Safta a început odată cu venirea la Dudeştii Noi. Aproape de Timişoara şi de viaţa culturală de aici, a reuşit să-i cunoască pe marii maeştri ai instrumentelor de suflat: Luca Novac, Luţă Popovici, Anghel Ion Ministeru, Dumitru Fărcaş, Drăghici «Ţiganul», despre care şi acum vorbeşte cu respect şi admiraţie. A intrat în cercul lor la o vârstă destul de fragedă şi a început să cânte cu ei la nunţi şi petreceri. A colaborat şi cu Ansamblul Banatul pe care, după ani şi ani, avea să-l revadă dincolo de Ocean, la Mineapolis, în Statele Unite, acolo unde paşii îl poartă pe Gavrilă Safta de o bună bucată de vreme. De altfel, vreo şase luni pe an Gavrilă Safta le petrece în SUA, restul acasă, la Dudeştii Noi.
De la cântat, la reparat şi construit
Maestrul torogoatelor nu numai că ştie la perfecţie să cânte la ele (ca şi la orice instrument de suflat, de altfel), ci a reuşit să se transforme într-un creator de instrumente. A început să repare instrumentele defecte şi chiar să construiască unul de la început şi până la sfârşit pe când avea 22 de ani. Apoi, pentru că treaba a mers strună, şi-a deschis un atelier în care instrumente la care au cântat Luca Novac, Luţă Popovici sau Dumitru Fărcaşu au primit o nouă viaţă. Alte instrumente s-au născut din mâinile măiastre ale lui Gavrilă Safta. Nu este artist instrumentist în zona de vest a României care să nu fi apelat sau măcar să fi auzit de Gavrilă Safta din Dudeştii Noi. „E o muncă titanică la atelier”, spune meşterul, în a cărui casă nu există colţ în care să nu zăreşti un taragot, un clarinet ori un saxofon. Cu atâta patos munceşte Gavrilă Safta, încât a molipsit-o şi pe soţia sa, Ilina, care îl ajută la turnat clape sau şlefuit lemnul pentru viitoarele instrumente. Munca de restaurare, reparare sau construire a unui instrument este deosebit de migăloasă. Ai nevoie de răbdare, pricepere şi, cel mai important, poate, de ştiinţa muzicii. Gavrilă Safta acordează instrumentele, le schimbă tonalităţile, le face să sune aproape de perfecţiune.
Despre ele spune că, muzical, pot face orice. „Instrumentistul este cel care poate să eclipseze instrumentul, dacă nu ştie cum să-l folosească”, ne lămureşte Gavrilă Safta. Fie că sunt din lemn de abanos (cum a fost primul taragot confecţionat) ori din lemn de trandafir adus din America, instrumentele lui Gavrilă Safta pot atinge orice notă de pe portativ. Au fost vremuri în care meşterul stătea mai mult în atelier decât în casă. „Acum, afacerea nu mai merge… Mai repar pentru prieteni, mi-am deschis un atelier şi în America, la Indianapolis, unde mai meşteresc la clarinetele şi saxofoanele pe care le cumpăr de prin magazinele lor de instrumente muzicale. Însă nu mai rentează financiar ca meserie”, recunoaşte Gavrilă Safta.
Lecţii de viaţă de la Gavrilă Safta
Gavrilă Safta este un om împlinit. Are o gospodărie cum puţini au în Dudeştii Noi, şi- a făcut un nume în lumea muzicii populare şi a folclorului românesc, iar acum transmite mai departe harul său. Are câţiva copii, unii chiar din Timi-şoara, care deprind tainele muzicii de la maestrul din Dudeştii Noi. „Arta a decăzut, spune cu năduf maestrul, rar mai vezi muzicanţi adevăraţi la nunţi sau petreceri. Acum totul e înlocuit de electronică. Mie îmi e drag de instrumentele mele, cânt şi trei ore pe zi la taragot, aşa, de plăcere”. Sfătos, Gavrilă Safta ne spune câteva din crezurile după care s-a ghidat toată viaţa: „Dacă nu eşti născut pentru muzică, degeaba faci şcoli peste şcoli… Un instrument poate orice, mai puţin poate instrumentistul… Familia mea întreagă a ştiut ce este muzica, în primul rând a înţeles-o…”. Gavrilă Safta are şi o nepoată care are aplecare spre folclor, Luminiţa, şi care reprezintă Dudeştiul la aproape fiecare manifestare de gen importantă. E-n firea lucrurilor să dai mai departe din ceea ce te-au învăţat alţii sau chiar viaţa. Iar Gavrilă Safta este unul dintre acei oameni, tot mai rari din păcate, care împărtăşesc cu sufletul deschis dragostea pentru instrument, muzică şi folclor autentic.
Citiți principiile noastre de moderare aici!