În aceste zile organizatorii negociază cu interpreta de muzică populară Andreea Voica, posibilitatea ca aceasta din urmă să întreţină jocul şi voia bună. Tot în această zi, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se sărbătoreşte Hramul Bisericii.
Înzestrat cu darul săvârşirii minunilor, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este foarte popular în rândul credincioşilor. Este Sfânt militar şi protector al armatelor,ca şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Moaştele sale se află la Tesalonic, oraş al cărui ocrotitor este. Sărbătoarea Sf. Dimitrie marchează sfârşitul verii pastorale, fiind numită în popor Sâmedru şi Ziua Soroacelor.
Ziua sărbătorii creştine a Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este numită popular „Sâmedru“. Împreună cu Sângiorzul (Sf. Gheorghe), Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri egale: vara, de la 23 aprilie până la 26 octombrie,având ca mijloc al anotimpului data de 20 iulie (Sântilie); iarna, între 26 octombrie şi 23 aprilie, cu mijloc la 16 ianuarie (Sânpetru de iarnă). În ajunul sărbătorii Sf. Dimitrie, oamenii aprind focuri în curţi. Peste acestea obişnuiesc să sară copiii, pentru a fi sănătoşi, sau tinerii, pentru a se căsători. Cărbunii rămaşi sunt sfărâmaţi şi presaraţi prin grădini şi livezi, pentru ca anul
ce va veni să fie îmbelşugat. Se crede că dacă este belşug de gutui şi nuci, iarna va fi grea.
În aceastş zi se fac pomeni pentru morţi, femeile împărţind copiilor nuci, mere, struguri şi prune uscate. Ziua propriu-zisă a Sf. Dimitrie este considerată un adevărat indicator meteorologic. Dacă este frig, iarna va fi bună. Daca este nor, vânt şi ploaie, va fi zăpadă multă, ger şi o iarnă lungă. Daca este lună plină, iarna va fi ploioasă, iar dacă este luna nouă, va fi scurtă şi uşoară. Oamenii ţin sărbătoarea Sf. Dimitrie pentru a fi feriţi de boli, iar animalele, de lupi. Cailor li se tunde coama, pentru a avea păr frumos.
Ziua de Sâmedru se mai numeşte şi Ziua Soroacelor, pentru că în această zi se rezolvau şi se lichidau toate socotelile, chiriile, împrumuturile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urma, la Sângiorz (23 aprilie) şi se încheiau noi învoieli. În popor, există şi o vorbă de duh legată de Ziua Soroacelor. „Arvuna te leagă, plata te
scapă. Dar nu uita: cine-a luat pe datorie, plăteşte de două ori.“
Citiți principiile noastre de moderare aici!