În plus, fumatul pasiv creşte riscul apariţiei bolilor mentale. “Concluzia principală a studiului este că, pe lângă bolile de natură fizică pe care fumatul le provoacă, dependenţa de nicotină creşte şi riscul afecţiunilor de sănătate mentală”, a declarat pentru Medscape Psychiatry, Prof. Dr. David Fergusson coordonatorul studiului Christchurch Health & Development Study de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă.
Specialiştii români spun de asemenea că, contrar unor opinii vehiculate în ultimii ani, potrivit cărora persoanele care se lasă de fumat sunt predispuse la depresie, nicotina reprezintă un factor de risc pentru apariţia acestei afecţiuni.
“La fel de îngrijorătoare sunt şi datele referitoare la felul în care fumatul pasiv influenţează apariţia bolilor mentale. Studii recente arată că şi cei care sunt expuşi la fumul de ţigară prezintă un risc crescut de depresie şi anxietate. Este esenţial să încurajăm oamenii să renunţe la fumat, pentru că, pe zi ce trece, sunt identificate tot mai multe pericole la care fumătorii activi şi pasivi se expun şi care au efecte negative importante asupra sănătăţii fizice si mentale. Renunţarea la fumat este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentu sănătatea noastră”, a declarat Bogdana Bursuc, psiholog coordonator în Programul Naţional de Renunţare la Fumat.
Un studiu similar a fost realizat în Scoţia, pentru a evalua gradul în care fumătorii pasivi sunt predispuşi la afecţiuni de natură mentală, precum depresia. Concluziile studiului arată că fumatul pasiv este asociat cu tulburări de ordin psihic şi creşte riscul apariţiei bolilor mentale la adulţi.
Sursa: Newsin
Citiți principiile noastre de moderare aici!