Miza, în următoarele
săptămâni, vor fi funcţiile de
şefi ai grupurilor politice, preşedinţia
numeroaselor comisii specializate, precum şi
preşedinţia PE. Cum niciun partid nu are
majoritatea singur, următoarele
săptămâni vor fi marcate de negocieri
dure, în timp ce fiecare grup politic va
încerca să găsească cei mai
potriviţi aliaţi.
La acestea se adaugă alegerea următorului
preşedinte al Comisiei Europene. Partidul Popular
European (PPE) vrea ca actualul şef CE, Jose
Manuel Barroso, să fie menţinut în
funcţie şi plănuieşte să le
ceară liderilor europeni să îl
nominalizeze la summitul de săptămâna
viitoare. Luni, liderul grupului popularilor Joseph
Daul spune că este “extrem de optimist” şi
“deloc îngrijorat” în ceea ce priveşte
şansele lui Barroso de a obţine un al doilea
mandat. Dar PPE are nevoie de alianţi pentru a
obţine aprobarea lui Barroso în Parlamentul
European. Mai mult, acesta este extrem de criticat de
reprezentanţii stângii din PE.
Liderul liberalilor, Graham Watson, a spus că
o alianţă a liberalilor cu PPE la votul
secret de la jumătatea lunii iulie ar fi o
“concluzie logică”. Aceasta nu este
însă de ajuns pentru a obţine cele 369
de voturi necesare din totalul de 736, mai ales că
membrii francezi ai PPE nu îl vor vota probabil
pe Barroso.
Verzii nu sunt o opţiune, având în
vedere că liderul lor, Daniel Cohn-Bendit, a
făcut apel la formarea unei alianţe pentru a
bloca realegerea lui Barroso. La rândul lor,
socialiştii au sugerat că se gândesc
să îl sprijine pe fostul premier portughez,
dacă îşi fixează o agendă mai
socială.
Watson, al cărui grup are rolul tradiţional
de arbitru în PE, a sugerat luni un posibil
schimb: PPE ar obţine sprijinul liberalilor pentru
Barroso, dacă renunţă la funcţia de
preşedinte al Parlamentului European. “Cred
că nu ar fi înţelept ca PPE să
insiste asupra preşedinţiei acestui
parlament“, a spus liberalul britanic, care de
luni de zile încearcă să
obţină sprijin pentru a ocupa el
însuşi această funcţie, foarte
simbolică, dar relativ puţin influentă.
Mandatul de cinci ani la preşedinţia
Parlamentului ar putea fi împărţit
între socialişti şi liberali. Pentru
moment, PPE are doi posibili candidaţi pentru
această funcţie, pe italianul Mario Mauro
şi polonezul Jerzy Buzek. Numele italianului a
intervenit relativ târziu, dar italienii sunt
acum al doilea grup naţional ca număr
în PPE, după germani, polonezii fiind pe
locul trei. Aceasta înseamnă că Mauro
are şanse să fie candidatul PPE.
Există deja speculaţii că Daul, fost
agricultor din Alzacia, îşi va pierde postul
de lider al grupului PPE, în cadrul unui
târg mai amplu privind preşedinţia
Parlamentului. Aceste lucruri se vor decide în 23
iunie.
Pe lângă preşedinţia Parlamentului
şi Comisiei, un subiect de discuţie va fi
apariţia de noi grupuri în PE, probabil unul
format de conservatorii britanici eurosceptici. Acesta
ar putea deveni al patrulea grup din Parlament, cu
peste 50 de membri, potrivit analiştilor.
Însă conservatorii britanici trebuie să
mai găsească parlamentari din alte şase
state membre, pentru a îndeplini condiţiile
de înfiinţare a unui grup. Dacă se
formează acest grup, vor apărea probleme
practice, precum ce preşedinţie de comisie
îi va reveni.
Până în prezent, socialiştii,
care au obţinut doar 162 de mandate, nu au fost
prea comunicativi. În timp ce PPE a ţinut
conferinţe de presă despre rezultatul
alegerilor, socialiştii nu au făcut-o. Ei
sunt percepuţi ca fiind în criză
internă, din cauza rezultatelor slabe.
sursa: NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!