Cercetătorii au descoperit, în urma testelor
efectuate pe şoareci, că aceşti anticorpi se
ataşează pe o anumită secvenţă
moleculară din interiorul virusului gripal,
sabotând astfel capacitatea agenţilor patogeni
de a se infiltra în celulele pe care urmează
să le contamineze. Deoarece această
secvenţă moleculară, denumită de
specialişti “călcâiul lui Ahile al
virusurilor”, este stabilă din punct de vedere genetic
şi a rezistat diverselor mutaţii apărute
de-a lungul timpului, anticorpii sunt eficienţi
împotriva mai multor tipuri de rădăcini
virale. Această descoperire “reprezintă o
promisiune pentru dezvoltarea în viitor a unor
medicamente capabile să trateze şi să
prevină rădăcinile virale sezoniere şi
pandemice”, a declarat Anthony Fauci, directorul National
Institute of Allergy and Infectious Diseases,
finanţatorul acestui studiu. Testele clinice pe oameni
vor putea începe peste câţiva ani, au
declarat cercetătorii. Gripele sezoniere ucid peste
250.000 de persoane în fiecare an, iar pandemiile de
gripă, care apar odată cu dezvoltarea unei
rădăcini virale mortale, ce anihilează
sistemul imunitar al oamenilor, rămân în
continuare o ameninţare reală pentru umanitate.
Vaccinurile pot constitui o măsură de
protecţie împotriva gripei, dar chiar şi
virusurile sezoniere evoluează foarte rapid, iar
tratamentele trebuie înnoite în fiecare an.
Chiar şi în aceste condiţii, ele nu sunt
întotdeauna eficiente. O echipă de
specialişti condusă de Wayne Marasco, profesor la
Harvard Medical School, a scanat în laborator zeci de
miliarde de anticorpi mononucleici. Anticorpii,
produşi de celulele albe ale sistemului imunitar, sunt
proteine extrem de specializate, care caută şi se
conectează la anumite molecule mai mari, denumite
antigeni, aflate la suprafaţa bacteriilor sau
virusurilor ce au pătruns în organism.
Odată conectaţi, anticorpii joacă rolul de
far semnalizator pentru celulele sistemului imunitar, care
încep să atace agenţii patogeni. Deşi
mai rar, anticorpii pot uneori să dezactiveze singuri
anumiţi agenţi patogeni. Anticorpii mononucleici
au fost obţinuţi în laborator dintr-o
singură celulă-mamă, folosind o tehnică
concepută în urmă cu mai bine de 30 de ani.
În tratamentul împotriva cancerului, anticorpii
ajută sistemul imunitar să atace ţintele
corecte, reprezentate de celulele tumorale din organism.
Marasco a folosit zece din aceşti anticorpi
artificiali pentru a ataca virusul gripei aviare, H5N1,
potrivit acestui studiu, publicat în revista Nature
Structural and Molecular Biology. În testele
efectuate pe şoareci, specialiştii au descoperit
că trei dintre aceşti anticorpi mononucleici au
neutralizat 10 din cele 16 rădăcini virale
cunoscute, de tip A, inclusiv pe cea a virusului H5N1.
Până în prezent, doar persoanele aflate
în contact foarte strâns cu bolnavi s-au
infectat cu această rădăcină
virală mortală H5N1. Specialiştii se tem,
însă, că o viitoare mutaţie ar putea
“să sară de la o specie la alta” şi să
devină uşor transmisibilă în
rândul oamenilor. Testele de laborator au avut
rezultate încurajatoare, mai ales că un anumit
tip de anticorpi a anihilat mai multe rădăcini
virale, prin forţe proprii, fără să mai
fie nevoit să solicite ajutor din partea celulelor
sistemului imunitar. Pentru a afla cum a fost posibil acest
lucru, Marasco a colaborat cu cercetătorii de la
Infectious and Inflammatory Disease Center din La Jolla
(California), pentru a analiza structura moleculară a
acestui anticorp. Ei au descoperit că prin intermediul
unei proteine denumită hemaglutină (HA),
aflată la suprafaţa virusului, anticorpii
creaţi în laborator au distrus capacitatea
agentului patogen de a-şi schimba forma pentru a intra
în interiorul celulelor din organism.
Vaccin universal împotriva gripei
Cercetătorii americani au reuşit să<br />
producă în laborator nişte anticorpi umani<br />
capabili să anihileze mai multe tipuri de<br />
rădăcini virale, inclusiv pe cea a virusului<br />
letal al gripei aviare - H5N1 - şi pe cea a "gripei<br />
spaniole", care a făcut milioane de victime în<br />
1918.
Citiți principiile noastre de moderare aici!