Pe lângă achiziţiile de terenuri şi locuinţe de la particulari au existat şi posibilităţi de concesiune din domeniul privat al comunelor sau chiar au fost atribuite loturi cu regim gratuit pentru tineri. Pe toate căile, afacerile au explodat, iar Timişoara a fost efectiv înconjurată de o salbă de case, vile sau blocuri fie noi, fie renovate. Desigur, acest fenomen nu putea să ia amploare fără beneficiarii acestor construcţii. Fie că s-au întros de la oraş la sat, fie că sunt timişoreni ce au sperat la o viaţă la aer curat, aceste persoane au investit în imobile din mijlocul satelor ori în noile cartiere de la marginea acestora. Fenomenul are o amploare deosebită la Moşniţa Nouă. S-a construit şi se mai lucrează încă (mai uşurel, căci criza apasă!) atât în localitatea centru de comună, cât şi la Moşniţa Veche, Urseni, Albina sau Rudicica. În ultimul an au fost elaborate 283 de planuri urbanistice de zonă, ne-a precizat primarul Ioan Sorincău. O mare problemă o reprezintă furturile. Hoţii dau atacul la casele mai izolate, la cele nelocuite, dar mai ales la cele în contrucţie. Dimineaţă, aduci fier-betonul pentru fundaţii, iar seara acesta a şi dispărut. Şansele de a recupera câte ceva sunt mici, căci hoţii mişcă rapid, oricât de grele ar fi materialele şterpelite. Zona este cunoscută ca-n palmă, se acţionează la adăpostul întunericului şi sunt multe locuri unde cele furate pot fi dosite.
Casa la aer, cu probleme
<p>Localităţile din preajma Timişoarei au atras în ultimii ani relativ mulţi investitori în domeniul imobiliar. În primul rând au fost cumpărate terenuri în intravilanul şi extravilanul comunelor, dar şi case mai vechi, căci satele în special erau şi sunt dominate de o populaţie tot mai rară şi îmbătrânită. Acţiunea a fost facilitată şi de primării, care au pus la dispoziţie planuri urbanistice.</p>
Citiți principiile noastre de moderare aici!