Sunt luaţi toţi în evidenţe, pentru o mai bună gestionare a serviciilor publice. Astfel, datele oficale arată în localitate 5255 de locuitori, însă mai sunt cel puţin 300 care nu au înregistrat domiciliul aici. În ciuda faptului că populaţia este cât a unui orăşel, condiţiile urbane sunt încă un deziderat, deşi comuna este lipită de Timişoara. Un impediment ar fi şi faptul că este împărţită pe sate. În afară de Moşniţa Nouă, mulţi locuitori sunt şi în Moşniţa Veche sau Urseni şi ceva mai puţini în Albina sau Rudicica. Reţea de apă curentă există doar la Moşniţa Nouă, iar canalizarea lipseşte de peste tot. La nici trei kilometri de Timişoara locuitorii îşi fac fose septice după cum apucă, căci altfel sunt obligaţi să meargă tot la anticele bude din fundul curţii!
Ioan Sorincău este primar aici de mai puţin de doi ani. A prins recesiunea economică la vârf, care a făcut ca avântul imobiliar din zonă să se domeolească abrupt. Poate fi mulţumit însă cu faptul că a pus ordine în bugetul local, reuşind să scape de datorii. S-a insistat pentru reglementarea situaţiei funciare, iar comuna a primit înapoi 300 ha de teren de la Giroc. Pentru alte 90 ha se află în dispută cu Timişoara. În acelaşi timp, au început demersurile pentru realizarea de utilităţi. Coloanele magistrale din cele trei mari localităţi componente şi care dul la Timişoara există deja. A fost realizat un proiect integrat pentru o finanţare europeană de 2,5 milioane de euro. Cu totul, investiţiile urmau să depăşească 3,3 milioane de euro. Nu a fost să fie, căci deşi s-a încadrat în puncte nu a primit finanţarea… De aici urmau să vină bani pentru apă şi canalizare la Moşniţa Veche şi pentru canalizare în centrul administrativ.
A rămas în ceaţă solicitarea de fonduri europene, dar edilii nu s-au descurajat. Au depus o altă solictare, de data aceasta la Ministerul mediului. Au cerut bani pentru apă şi canalizare la Urseni. Şi, culmea, au reuşit să semneze şi un contract. În ceea ce priveşte Albina, sat frumos, mult gustat de timişoreni, dar şi de localnici, dezvoltarea se va face cu bani de la bugetul local. Acesta înseamnă foraj şi reţea stradală de apă. Problema se pune şi la drumuri, căci în afară de cel judeţean, asfaltat este cel ce leagă Moşniţa Veche de Urseni, iar prin sate sunt bune doar două-trei străzi din centru. Există un program de asfaltare, unde sunt prevăzute fonduri proprii şi din cele alocate de Consiliul Judeţean Timiş. La Moşniţa Nouă gropa de gunoi a fost închisă, iar pe ea s-a ridicat o pădurice de salcâmi. Aceasta se adaugă acum celorlalte 174 ha de pădure ale comunei. Fondurile la bugetul local vin greu, în special din taxele şi impozitele locale. Sunt multe firme în localitate, însă niciuna nu are o activitate atât de bogată încât să genereze venituri consistente şi pentru administraţie. Câte puţin de la fiecare tot se adună. Oamenii lucrează în primul rând la firmele din Timişoara. Unii îşi permit să nu lucreze. Au făcut afaceri cu case şi terenuri, iar acum mănâncă din ce au acumulat…
480 de elevi şi preşcolari frecventează şcolile şi grădiniţele din localităţile comunei. Şcoli cu clasele I-VIII sunt doar la Moşniţa Nouă şi Urseni. Elevii din ciclul gimnazial din celelalte sate sunt aduşi în centrul administrativ cu microbuzele. Din banii care sunt, cei mai mulţi merg la şcoli şi grădiniţe. Ba chiar s-a creat posibilitatea de program prelungit, în funcţie de solicitări urmând a se servi gratuit şi un prânz. Zona cunoaşte o diversitate religioasă remarcabilă, cu biserici ortodoxe, romano-catolice, reformată, penticostale, baptistă, adică un Banat cu toate elementele lui specifice.
Citiți principiile noastre de moderare aici!