Şedinţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în care premierul Emil Boc a anunţat angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a început luni, în prezenţa a 428 parlamentari.
Şedinţa trebuia să înceapă la ora 16.00, însă a început cu 25 de minute de întârziere. Înaintea acestei şedinţe, premierul trebuia să participe la şedinţa grupului PDL, însă n-a mai ajuns.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care conduce şedinţa, a anunţat că, din totalul de 471 de parlamentari, la şedinţa de luni sunt prezenţi 428, iar 43 – absenţi. La şedinţă participă membrii Cabinetului condus de Emil Boc.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a făcut un apel, luni, în plen, la premierul Emil Boc şi la Guvern să nu îşi asume răspunederea pentru pentru legi îndreptate împotriva populaţiei, adăugând că în caz contrar PSD va depune moţiune de cenzură, iar Cabinetul va fi, probabil, demis.
“Facem un apel la primul-ministru şi la Guvernul României să nu-şi angajaze răspunderea pe această lege îndreptată împotriva României. Dacă o veţi face, imediat la finalul acestei şedinţe vom depune moţiune de cenzură şi probabil veţi pleca sdin funcţie”, a avertizat Victor Ponta.
Potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi depusă în termen de 3 zile de la data prezentării acestor proiecte. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii, urmând să fie dezbătută după 3 zile de la data când a fost prezentată în sedinţa comună a celor două Camere.
Premierul Emil Boc a cerut parlamentarilor să acorde Guvernului votul de încredere pentru aplicarea măsurilor de austeritate, apelând la citate din fostul preşedinte american Abraham Lincoln şi susţinând că, fără reducerea cheltuielilor, România va intra în incapacitate de plată.
Boc şi-a început discursul cu un citat din fostul preşedinte SUA Abraham Lincoln. “Poate niciodată în România nu au fost mai actuale câteva vorbe ale lui Lincoln: Cred cu tărie în oameni, dacă le spui adevărul, ei te pot ajuta să înfrunţi orice criză. Cheia e să le prezinţi realitatea. Ne aflăm în cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani. Consumăm mai mult decât producem. În 2007-2008 am crescut salarii şi pensii fără acoperire în productivitatea muncii. Am dat cadouri otrăvite. România trebuie acum să se împrumute cu miliarde de euro. Adevărul este că dacă nu avem aceşti bani vom ajunge să nu putem plăti salarii şi pensii. România ar trebui să împrumute 11 miliarde de euro dacă nu am lua aceste măsuri”, a declarat premierul Emil Boc în plenul celor două Camere.
În sală, parlamentarii Opoziţiei l-au acompaniat pe Boc cu vociferări, în timp ce preşedintele PSD, Victor Ponta, nu a dorit să asiste la discursul premierului şi a ieşit afară.
Premierul şi-a continuat însă imperturbabil discursul. Le-a spus parlamentarilor că nu sunt soluţii pentru finanţarea deficitului dacă se rupe înţelegerea cu FMI şi Comisia Europeană: “Dacă am ieşi din acest acord, băncile nu ar mai fi obligate să-şi ţină banii în România. Sunt nevoit să cer Parlamentului un vot de încredere. Ieşirea din acordul cu FMI şi CE ar conduce România în incapacitate de plată şi la imposibilitatea plăţii pensiilor şi salariilor în acest an, începând cu sfârşitul acestui an. Din nefericire aceste deficite s-au accentuat în România. Nimeni nu a estimat acest nou val al crizei care a lovit cu putere UE. Nimeni nu a putut prevedea crizele economice, nici durata lor, nici momentul de revenire la realitate. Ţările din UE strâng cureaua şi îşi reduc deficitele. Suntem nevoiţi pentru a ne proteja viitorul să reducem cheltuielile bugetare. Trebuie acum să încercăm prin măsuri precise să corectăm deficitile structurale ale României. Am făcut mai multe analize: să aflăm ce era mai bine, să creştem TVA, cota unică şi să scădeam salariile cu 20%. Am ajuns la concluzia că nu asta era soluţia. Ne-am uitat atent la cauzele cronice ale deficitelor: avem un sistem de pensii care nu este sustenabil. Avem un sistem de asistenţă socială pe care mulţi ţări din UE nu şi-l permit, avem pensii speciale de lux, avem pensii de boală acordate cu o uşurinţă stupefiantă. Sunt cauze reale. Descoperim conducători auto cu certificate că sunt orbi. Ce facem încercăm să corectăm aceste lucruri sau ne prefacem că nu există?. Am ajuns în faţa alternativei de a nu majora taxele şi de a reduce cheltuielile bugetare cu pensii şi salarii. Pentru mediul privat prin mărirea taxelor am fi compromis orice şansă de creştere economică. Reducem cheltuielile bugetare şi lăsăm maxim de spaţiu pentru mediul privat ca să poată stimula creşterea economică. Dacă majoram impozitele am fi lovit din nou în privat. El este motorul redresării economice.”
“Creşterea taxelor ar fi dus la creşterea inflaţiei la 10% şi la scăderea puterii de cumpărare a oamenilor. Cursul euro-leu ar fi crescut substanţial. Consumul final ar înregistra o scădere de 4,4%. PIB ar avea o scădere de -2 şi compromiterea oricărei şanse de creştere în 2011. Dacă nu creştem taxele putem spera la creştere în 2011. “, a adăugat acesta.
“Dacă nu majorăm taxele vom avea doar 755.000 de şomeri. Orice om care are un loc de muncă, nu este atât de afectat de grija zilei de mâine. Dacă nu creşte fiscalitatea, vom avea investiţii străine de 4,5 milioane de euro”, a mai spus premierul în cadrul expunerii argtemuentelor pentru care Executivul a optat pentru tăieri de pensii şi salarii şi nu pentru creşterea taxelor şi impozitelor.
Boc a punctat că în 2007 s-a rupt legătura dintre producţivitate şi salarii. Acesta a acuzat politicile din perioada 2007-2008 care au dus la “creşteri economice conjuncturale”. “Au fost cadouri otrăvite aceste venituri din motive electorale, date de vechiul guvern. Nicio ţară din lume nu a avut această performanţă de atâtea acte normative care să prevadă creşteri în doi ani. În 2009 am reuşiut să punem capacul pe oală, am reuşit să temperăm acele creşteri. Din sepembrie 2006 până în octombrie 2008 s-a dublat fondul de pensii. E bine să mărim pensii, dar e bine să le oferim pensionarilor pensia fără a fi nevoiţi apoi să le spunem că nu avem din ce plăti”, a afirmat Emil Boc de la tribuna Parlamentului. El a îndemnat clasa politică să recunoască faptul că în ultimii 20 de ani clasa politică a dat pensii de lux, pensii speciale şi pensii de boală. “Preferaţi să minţim în continuare ca în ultimii 20 de ani? Câte guverne au dat privilegii, pensii de lux? Foarte multe!”, a punctat Boc.
Premierul a anunţat reprioritizarea cheltuielilor publice şi înăsprirea luptei cu evaziunea fiscală. “15 tipuri de lucrări au deja standarde de cost şi urmează să fie adoptate şi alte standarde care vor aduce economii bugetare. Transparenţa licitaţiilor prin majorarea plafonului la 40%, stimularea înfiinţării microîntreprinderilor de către tineri, Programul Prima Casă sau Programul Rabla care s-au dovedit eficiente, vor fi menţinute. Nu în ultimul rând, aş menţiona că programul de reducere a cheltuielilor bugetare va fi dublat de un program de reducere a cheltuielilor administraţiei publice locale. Asemenea măsuri vor fi continuate pentru că măsurile de austeritate nu se pot reduce doar la tăierea penriilor şi a salariilor”, a declarat Emil Boc.
La un moment dat preşedintele Senatului Mircea Geoană care conducea şedinţa i-a cerut lui Boc de la prezidiu să scurteze prezentarea legii pe care îşi asumă răspunderea, deoarece depăşise timpul alocat. “Domnule preşedinte, eu ştiu că am 60 de minute la dispoziţie, dacă am înţeles bine. Am început la 16:30 – 16:35, după ştiinţa mea. Deci, domnule preşedinte al Senatului…”, a replicat Boc. Acesta a fost întrerupt de Geoană care i-a spus că are suficient timp în cea de-a doua şedinţă, unde va fi prezentată a doua Lege pentru care Executivul îşi asumă răspunderea. “Rugămintea mea este să vă optimizaţi această intervenţie”, i-a spus preşedintele Senatului.
Emil Boc a spus că Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor este unul care nu viozează austeritatea ci eliminarea privilegiilor şi a pensiilor de lux. “Argumentaţia pentru anjagarea răspunderii asupra unui astfel de proiect de lege este că nu poţi reduce salariile şi pensiile mici din România şi să menţii pensii de lux privilegiate care nu au la bază principiul contributivităţii. Vreau să fiu foarte clar că nu avem nimic împotriva vreunei categorii sociale. Nimeni nu este vinovat ca şi categorie socială că astăzi beneficiază de o pensie specială sau de lux, ele sunt în baza legilor în vigoare. Problema este că actualul sistem nu le mai poate susţine, problema este că România nu îşi mai poate permite pensii de lux, privilegii. Problema este că trebuie să avem un numitor comun, acela al contributivităţii atunci când vorbim de acordarea pensiilor în România. Prin acest proiect de lege se restabileşte dreptatea în sistemul de pensii, se impune principiul contributivăţii şi se elimănă pensiile de lux. Prin pensii de lux înţeleg acele pensii cacre au fost acordate în baza altor principii decât cel al contributivităţii. Exemplul cel mai simplu pentru cetăţenii români este acela potrivit căruia dacă pentru marea majoritate a românilor pensia pe care o primeşte este în funcţie de contribuţie, pentru unii pensia este rezultatul unor legi speciale”, a declarat premierul.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil textele legislative, însă a atras atenţia asupra unor prevederi care ar putea fi declarate neconstituţionale, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO în cazul reducerii pensiilor. Astfel, Consiliul Legislativ a considerat că recalcularea pensiilor speciale încalcă principiul neretroactivităţii legii, cu “repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”. Mai mult, CL a amintit că în anul 2000 Curtea Constituţională a statuat că pensiile speciale nu sunt un privilegiu, ci o “compensaţie parţială” a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului, iar în statele UE, şi alte categorii de bugetari beneficiază de asemenea drepturi. Totodată, în avizul Consiliului Legislativ se precizează că CEDO a decis în mai multe cauze că reducerea “substanţială” a nivelului pensiei reprezintă atingeri aduse dreptului la proprietate.
O altă problemă ridicată de cele două legi a fost absenţa avizului CES, parlamentarii considerând că, deşi consultativ, este obligatoriu să fie prezentat.
Atât reprezentanţii PSD, cât şi cei ai PNL, au anunţat că în situaţia în care nu sunt adoptate moţiunile de cenzură vor ataca proiectele de lege la Curtea Constituţională, invocând în mare parte aspectele subliniate de Consiliul Legislativ.
Măsurile de austeritate au fost anunţate, pentru prima dată, de Traian Băsescu, în urmă cu o lună, pe 6 mai. Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea pe cele două legi pe 30 mai, invocând articolul 53 din Constituţie care spune, la alineatul 1, că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetaţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. La alineatul 2, articolul 53 prevede că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Sursa: Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!