Sistemul educației trece printr-o serie de schimbări în 2025. Pe lângă măsurile de austeritate care afectează angajații din educație, elevii și studenții, noul ministru al Educației, Daniel David, vine și cu o serie de măsuri care promit să îmbunătățească situația în care se află sistemul, doar că în urma adoptării ordonanței-trenuleț, implementarea măsurilor din programul de guvernare pare tot mai improbabilă.

Cum arată noul program de guvernare pe Educație, publicat pe site-ul Guvernului României, și de ce măsurile vor fi implementate cu dificultate:

1. Reducerea abandonului școlar și susținerea învățământului preuniversitar

Guvernul își propune să asigure o masă sănătoasă pentru elevi în toate școlile până în 2029-2030, cu 1 milion de beneficiari în 2025. De asemenea, se vrea extinderea programului „Școală după școală” pentru a ajuta copiii care au nevoie de sprijin suplimentar după ore, dar și crearea unui program de „Învățare remedială” pentru cei care au dificultăți de învățare.

Alte măsuri sunt:

• formarea și încadrarea de noi mediatori și consilieri școlari, alături de alte tipuri de personal didactic auxiliar, pentru îmbunătățirea accesului la educație de calitate și reducerea inegalităților educaționale;
• îmbunătățirea condițiilor de trai pentru elevi și studenți în internate școlare și cămine studențești, prin majorarea subvenției alocate în acest scop, modernizarea infrastructurii existente și construcția de noi unități de cazare;
• crearea și finanțarea unui program național pentru achiziționarea și punerea în uz a autobuzelor și microbuzelor școlare, chiar dacă Guvernul ar fi trebuit deja să pună în funcțiune 1.218 microbuze electrice pentru transportul elevilor în zonele rurale izolate, conform PNRR;
• promovarea activităților sportive în școli, prin modernizarea infrastructurii sportive, susținerea competițiilor școlare, încurajarea performanței și introducerea de programe extracurriculare dedicate sportului, pentru a stimula participarea elevilor și a reduce abandonul școlar și a preveni dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase. De menționat că infrastructura sportivă aparține primăriilor și nu Ministerul Educație, iar în 2025 primăriile nu pot depăși cheltuielile actuale.

Aceste măsuri vor fi aproape imposibil de implementat din cauza constrângerilor bugetare din acest an și imposibilitatea de a angaja personal, de a crește salariile și de a înființa posturi noi, conform OUG 156/2024 Guvernului Ciolacu, în contextul în care toate măsurile au nevoie de fonduri și personal în plus. Nici internatele școlare și căminele nu pot fi modernizate deoarece conform aceluiași OUG subvențiile, bursele și indemnizațiile nu pot fi majorate.

2. Consolidarea și extinderea învățământului tehnologic și dual

Guvernul vrea să extindă învățământul tehnologic și dual, care combină școala cu experiența practică în domeniul muncii. Se dorește crearea unui cadru legal pentru a facilita acreditarea acestor școli și alinierea lor la cerințele pieței muncii. Cu toate acestea, aceste măsuri sunt întârziate și nu au fost încă implementate conform planului.

3. Actualizarea programelor școlare

Se dorește actualizarea programelor școlare pentru a include noile tehnologii și competențe necesare în viitor, cum ar fi inteligența artificială și gândirea critică. Aceste schimbări ar trebui să ajute elevii să se pregătească pentru meseriile viitorului. Totuși, acest proces a fost amânat, iar implementarea este puțin probabilă până în 2025 din cauza lipsei de resurse și pregătire.

4. Promovarea și susținerea carierei didactice

Guvernul intenționează să creeze un sistem care să sprijine cadrele didactice prin măsuri de motivare pe baza performanțelor lor și prin dezvoltarea unui sistem de mentorat pentru profesorii debutanți. Cu toate acestea, bugetul pentru creșterea salariilor și implementarea acestor măsuri este blocat, iar angajările în educație sunt suspendate.

5. Învățământul în limbile minorităților naționale

Guvernul vrea să susțină învățământul în limbile minorităților naționale, inclusiv prin manuale adaptate și prin promovarea limbii române în aceste școli. Implementarea acestor măsuri este însă dificilă din cauza lipsei unui buget suplimentar și a resurselor pentru dezvoltarea manualelor.

6. Extinderea rețelei de școli-pilot pentru inovare și autonomie

Se dorește crearea de școli-pilot care să implementeze modele educaționale inovative și să aibă autonomie în ceea ce privește curriculumul. Cu toate acestea, majoritatea acestor școli nu sunt suficient finanțate.

7. Îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare școlară

Guvernul își propune să crească numărul de consilieri școlari și să îmbunătățească instrumentele de orientare în carieră pentru elevi, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor digitale. Implementarea acestui plan este însă blocată din cauza lipsei de fonduri și de personal.

8. Performanță și acces în învățământul superior

Guvernul dorește să promoveze integritatea și etica în învățământul superior și să încurajeze internaționalizarea universităților prin parteneriate public-private. Aceste măsuri sunt însă mai mult teoretice, iar implementarea lor concretă nu este clară.

9. Creșterea accesului pentru elevii din grupurile subreprezentate

Guvernul vrea să creeze programe pentru a sprijini elevii din grupurile defavorizate, cum ar fi „Primul student din familie”, pentru a-i ajuta să aibă acces la educație superioară. Implementarea acestor măsuri depinde de bugetul disponibil, care nu este întotdeauna suficient, iar care în acest an nici nu poate fi majorat.

10. Crearea unui sistem de monitorizare a performanței educaționale

Se dorește crearea unui sistem de monitorizare a performanței educaționale pentru a evalua nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor și pentru a personaliza educația în funcție de nevoile lor. Totuși, acest sistem nu poate fi implementat, din nou, din cauza prevederilor care apar în OUG 156/2024 și care nu permit angajarea de personal nou.