Discuțiile de la Forumul Național al Copiilor au plecat de la faptul că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de anxietate și depresie la copii. Un factor important care a dus la această creștere îl reprezintă bullyingului. Pe de altă parte, un alt subiect intens discutat a fost și cel al adicțiilor de tot felul, fenomen, de asemenea, tot mai răspândit.

În ultimii doi ani, în centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii România au ajuns 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale. Cele mai frecvente diagnostice au fost cele de anxietate – (28,8%) și tulburări emoționale (23%). În ceea ce privește depresia, majoritatea cazurilor s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 15 – 18 ani: 54%. Alte 32% dintre acestea au fost la copiii din categoria 11 – 14 ani. În opt cazuri tulburările de tipul anxietății și depresiei au dus chiar la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani și cinci în rândul adolescenților.

Bullying și cyberbullying

Peste 80% dintre elevi afirmă, potrivit Organizației Salvați Copiii, că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala în care învață, iar peste un sfert dintre aceștia admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying. Majoritatea, 57%, afirmă că au apelat la colegi, nu la adulți, pentru a primi suport în situațiile de bullying cu care se confruntă.

Per total, procentajul elevilor care au fost victime ale bullyingului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022. De multe ori, comportamentele de bullying și cyberbullying ale copiilor sunt o urmare a comportamentelor violente ale adulților în relație cu cei mici. Un alt studiu al Salvați Copiii, publicat pe 1 iunie 2022, arată că jumătate dintre copii sunt expuși unei forme de violență fizică, emoțională sau sexuală. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, cum ar fi tentativele de suicid.

Măsurile cerute de copii

În cadrul forumului, copiii au analizat cauzele și au identificat potențiale soluții pentru fenomenele de bullying și cyberbullying, amploarea diferitelor adicții în rândul copiilor și măsurile precare pentru o bună sănătate emoțională. Printre problemele constatate, se numără lipsa suportului emoțional specializat, situațiile de violență fizică sau verbală, fotografierea și răspândirea în mediul online a conținutului cu caracter denigrator și inexistența activităților de prevenire și combatere a adicțiilor.

Printre măsurile propriu-zise propuse ar fi majorarea numărului de consilieri școlari, activarea grupurilor anti-bullying din școli și crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situațiilor de bullying și a altor probleme care afectează climatul școlar, pentru că experiența arată că sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare și uneori la noi abuzuri. Totodată, copiii cer interzicerea reclamelor care promovează și încurajează frecventarea caselor de pariuri și a spațiilor dedicate jocurilor de noroc în apropierea unităților de învățământ.

Iată și o listă mai lungă a propunerilor formulate la Forumului Național al Copiilor:

• Mai mulți consilieri școlari, fără alte atribuții administrative, fără normă didactică și creșterea bugetului pentru salariile acestora (cel puțin 1 la 200 de copii);

• Recrutarea, formarea și evaluarea consilierilor școlari să fie făcută având la bază criterii relevante, precum pregătirea profesională, experiența, competențele în comunicarea cu elevii și părinții, inițiative strategice în lucrul cu elevii, creativitate;.

• Sistem de monitorizare a participării elevilor la procesul decizional din școală. Evaluarea climatului școlar și luarea cu adevărat în considerare a feedbackului acordat de elevi pentru profesori și personalul auxiliar, fără a avea consecințe asupra situației școlare a acestora;

• Suport specializat în școală pentru problemele emoționale cu care se confruntă, fără a fi necesar acordul prealabil al părinților sau profesorilor, indiferent de vârsta elevului. Acces gratuit la ședințe susținute de psiholog, psihiatru sau nutriționist, prin dezvoltarea unor parteneriate între aceștia și autorități. Decontarea unui număr minim de ședințe;

• Dezvoltarea unei platforme educaționale care să cuprindă resurse complexe (documentare, fișe de lucru, jocuri interactive, informații de la specialiști etc.) pe tematici precum tulburări alimentare, adicții, educație emoțională, care să fie valorificată atât în mediul școlar (ore de dirigenție, sesiuni de informare, consiliere), cât și în afara acestuia, fiind garantat accesul gratuit;

• Crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situațiilor de bullying și a altor probleme care afectează climatul școlar, pentru că experiența ne-a arătat că sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare și uneori la noi abuzuri. Monitorizarea acestui sistem se va face de către consilierul școlar sau profesorul responsabil cu această problematică. În momentul de față, nu există o evidență clară a grupurilor de acțiune antibullying funcționale;

• Implicarea autorităților competente pentru supervizare și acțiuni prompte care să asigure elevii că sunt protejați de abuzuri și violență de orice fel, inclusiv bullying și cyberbullying, demonstrând că nu sunt tolerate. Vrem să existe o modalitate clară de intervenție și o structură administrativă care să se asigure că intervențiile se întâmplă;

• Monitorizarea îndeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor metodologice antibullying, care prevăd instituirea grupurilor de acțiune la nivelul tuturor școlilor. Trebuie verificat dacă acestea au fost aplicate și oferit suport unităților de învățământ, pentru ca aceste norme să își atingă obiectivele propuse;

• Să existe ateliere, cursuri, programe care implică dezvoltarea de abilități emoționale și conștientizarea impactului negativ al adicțiilor, adresate copiilor, profesorilor, părinților prin mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.;

• Interzicerea reclamelor care promovează și încurajează frecventarea caselor de pariuri și a spațiilor dedicate jocurilor de noroc. De asemenea, ne dorim să nu se mai regăsească aceste spații în apropierea unităților de învățământ;

• Asigurarea în toate unitățile de învățământ a accesului gratuit la cantine școlare, fie în incinta școlilor, fie în proximitatea acestora, astfel încât să avem acces în mod real la o masă caldă diversificată, meniul să fie gândit de un specialist în nutriție;

• Promovarea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber de către copii împreună cu părinții și profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling, activități în aer liber);

• Stabilirea unor măsuri mai ferme de prevenire și combatere a consumului de substanțe periculoase, de tutun și de tutun încălzit prin introducerea unui sistem de supraveghere și intervenție cu privire la identificarea potențialelor situații critice la nivelul școlilor;

• Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și informarea corectă a părinților despre transmiterea informațiilor referitoare la sănătate emoțională, adicții, relații sănătoase;

• Considerăm că și profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care ar trebui să îl aibă consilierul școlar în relațiile cu copiii. De asemenea, este important ca evaluările psihologice periodice ale cadrelor didactice să fie urmate de o serie de măsuri direct corelate cu rezultatele acestora;

• Introducerea educației pentru sănătate în curriculumul școlar, la toate nivelurile de învățământ.

Problemele raportate la nivel național, prezente și în Timiș

Probleme raportate de Organizația Salvații Copiii România se regăsesc și în județul Timiș. În ceea ce privește bullyingul și cyberbullyingul, Recent, reprezentanții autorităților de ordine publică din județ au aprofundat, într-o ședință cu subprefectul Ovidiu Drăgănescu, subiectul infracțiunii școlare. O bună parte a discuțiilor s-a axat și pe bullying și cyberbullying. Partea proastă ar fi că, în prezent, nu există prea multe statistici relevante cu privire la amploarea acestor fenomene în școlile din județ și că, în aceste condiții, autoritățile se axează mai mult pe cercetarea filmărilor care apar pe Internet.

În ceea ce privește o altă problemă raportată la forum, cea a sălilor de jocuri de noroc și de pariuri din zona școlilor, Tion a prezentat situația existentă la Clubul Sportiv Școlar „Bega”, din Timișoara, care are în curte o agenție de pariuri. Agenția nu deține acord de funcționare, iar clădirea în care activează nu are aviz de construire, acesta luând forma unei anexe la baza sportivă. Situația este cunoscută și la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Timiș, care caută să acționeze în instanță pentru respectarea legii.