Inventarul întocmit de Inspectoratul General al
Jandarmeriei Române la preluarea
Unităţii Speciale Acvila a
scos în evidenţă o serie de
ciudăţenii privind dotarea luptătorilor
acestei structuri.
Patrimoniul total al unităţii se ridică
la peste 70 de miliarde de lei vechi, dar este
“umflat”, spun jandarmii. Astfel, cei
însărcinaţi cu inventarierea bunurilor
au numărat 1000 de genţi, a căror
valoare este de 10 milioane de lei bucata, în
condiţiile în care Unitatea
Specială Acvila avea 83 de
componenţi, între care doar 40 de
luptători.
Au fost găsite laptop-uri în valoare de 100
de milioane. De asemenea, fiecare component avea cel
puţin trei perechi de schiuri, cinci perechi de
bocanci, două echipamente pentru scufundări,
6-7 perechi de mănuşi, între care
şi de box, iar dotările erau cumpărate
la preţuri supraevaluate. Spre exemplu, o
vestă antiglonţ a fost
achiziţionată de jandarmi cu
22 de milioane de lei, iar de Acvila
cu 147 de milioane. Cele mai multe achiziţii au
fost făcute la preţuri exorbitante, de la
câteva firme ai căror acţionari au
făcut averi din bani publici, susţine
aceeaşi sursă. Mai mult, unitatea avea o
ambulanţă proprie, a cărei valoare este
de aproximativ 500 de milioane de lei, iar parcul auto
număra numai maşini scumpe şi
motociclete de toate categoriile, inclusiv sport.
Inventarierea scoate la iveală faptul că
luptătorii Acvila purtau
tricouri, a căror valoare era de un milion de lei,
o singură dată, iar apoi le treceau la casat.
Luptătorii Acvila beneficiau de
consultanţă pentru tatuaje
Jandarmii povestesc despre un camion
cu rechizite, care a dispărut pur şisimplu
într-o noapte, însă şi mai
suspect este faptul că luptătorii
Acvila se antrenau trăgând
la ţinte ce reprezentau personaje de desen animat.
La fel, lenjeria achiziţionată pentru
luptători era viu colorată, respectiv roz,
bleo, violetetc, la fel cum era şi vesela.
Mai mult, s-a constatat că luptătorii
Acvila beneficiau de
consultanţă pentru tatuaje.
Consultanţele şi tatuajele erau efectuate la
sediul unităţii, pe bani publici. La fel, din
bani publici erau decontate şi tratamentele de
întreţinere şi depilarea totală a
luptătorilor. Decontau chiar şi
prezervativele, susţine aceeaşi sursă.
În prezent, ca urmare a neregulilor descoperite,
structura de control a ministerului face
verificări privind achiziţiile şi felul
în care această unitate a cheltuit banii. 82
din cei 83 de luptări Acvila
lucrează acum la IGPR, fiind înlocuiţi
cu jandarmi.
Deputaţii au adoptat, în aprilie, tacit,
ordonanţa prin care Grupul Special de
Protecţie şi Intervenţii
“Acvila” trece în cadrul
Jandarmeriei, după ce, la dezbaterile generale,
liderul grupului PSD, Aura Vasile, a solicitat
respingerea tuturor amendamentelor propuse de Comisia
de apărare. În acest caz, Camera
Deputaţilor este prima cameră sesizată.
După ce, pe 1 aprilie, deputaţii din Comisia
de apărare au decis că Grupul Special de
Protecţie şi Intervenţii
“Acvila” se reorganizează
în cadrul IGPR şi nu în cadrul
Jandarmeriei, aşa cum prevede
ordonanţa 20/2009 a ministrului Dan Nica, în
cadrul dezbaterilor generale deputata Aura Vasile a
cerut respingerea amendamentelor comisiei şi a
primit votul colegilor în acest sens.
Astfel, miercuri, la votul final, ordonanţa a
trecut în forma primită de la Guvern, prin
adoptare tacită, după ce termenul de10
aprilie, stabilit pentru dezbaterea şi adoptarea
proiectului, a fost depăşit. Comisia de
apărare a luat în discuţie, pe 1
aprilie, Ordonanţa privind reorganizarea
Ministerului de Interne. “În esenţă,
prin votul membrilor Comisiei, Agenţia
Naţională Antidorg rămâne în
structura actuală, centrul de cooperare
poliţienească internaţională
“Acvila” şi încă o
structură se reorganizează în cadrul
IGPR”, a explicat vicepreşedintele Comisiei,
Marian Săniuţă. Săniuţă a
explicat că decizia deputaţilor a fost
influenţată de audierea, cu o zi
înainte, a ministrului Internelor, Dan
Nica, propunerile de modificare a textului
ordonanţei venind din partea mai multor membri ai
comisiei, de la PD-L şi PNL.
Săniuţă a arătat că niciun
social-democrat nu a propus modificarea textului
ordonanţei, dar că votul a reflectat opiniile
personale ale membrilor Comisiei.
Camera Deputaţilor este, în acest caz, prima
cameră sesizată, urmând ca Senatul
să aprobe forma definitivă a acestui act
normativ.
Sursa: Newsin.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!