Manifestarea de la Cluj-Napoca a început în jurul orei 13.30, pe strada Avram Iancu, la plăcuța poetului revoluționar Petofi Șandor. Înainte, manifestanții au participat la o slujbă religioasă oficiată în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”.
În cadrul evenimentului s-au recitat poezii, s-au intonat mai multe cântece patriotice maghiare și mai multe personalități au ținut discursuri. Astfel, au vorbit preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras, consulul general al Ungariei, Magdo Janos, care a citit mesajul premierului Viktor Orban, prefectul Ioan Gheorghe Vuşcan, care a citit mesajul premierului Victor Ponta şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a vorbit și el mulțimii, salutând-o în limba maghiară.
„Pentru mine, cea mai importantă lecţie a Revoluţiei din 1848 este că doar împreună putem fi puternici şi putem reuşi şi că, dezbinaţi, nu suntem la fel de puternici. Atât naţiunea maghiară, cât şi cea română au învăţat din această lecţie a Revoluţiei de la 1848. (…) De zece ani am reuşit să avem împreună un oraş european”, a spus Boc, adăugând că are o bună colaborare cu UDMR în Consiliul Local Cluj-Napoca.
Ceremonia s-a încheiat cu depunere de coroane din partea unor instituţii, formaţiuni politice şi asociaţii maghiare la plăcuţa lui Petofi Sandor de pe clădirea fostului hotel „Biasini”.
Peste 300 de persoane au luat parte la un marş prin centrul municipiului Cluj-Napoca, de la Institutul Teologic Reformat din Piaţa Avram Iancu şi până la Biserica „Sfântul Mihail” din Piaţa Unirii, participanţii intonând imnul Ungariei şi imnul secuiesc. Printre cei care au luat parte la marș s-au numărat și reprezentanţi ai UDMR, PPMT, dar şi consulul Ungariei la Cluj-Napoca, Magdo Janos. La finalul marşului, în faţa Bisericii „Sfântul Mihail” a apărut şi un grup de câţiva membri ai Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate, care au intrat şi ei la slujbă.
Vicepremierul Ungariei: Ceea ce li se cuvine altora li se cuvine şi maghiarilor
Manifestările de 15 Martie au început, la Târgu Secuiesc, cu defilarea reprezentanţilor şcolilor din zonă şi cu parada locuitorilor din comunele aflate în apropierea oraşului, cei din urmă venind cu căruţe în centrul municipiului. De asemenea, la defilare au participat câţiva membri ai Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate (HVIM), care au avut un steag secuiesc de dimensiuni mari.
Invitatul principal al evenimentului a fost vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, care a defilat călare, alături de şeful CJ Covasna, Tamas Sandor, şi deputatul UDMR Fejer Laszlo Odon. Potrivit organizatorilor, peste 10.000 de persoane au participat la manifestări, centrul oraşului fiind decorat cu steaguri secuieşti şi ale Ungariei.
Semjen Zsolt, a susținut un discurs în fața mulțimii, spunând că ceea ce li se cuvine altora li se cuvine şi maghiarilor, iar ceea ce este permis pentru alţii este permis şi pentru ei. Acesta a mai spus că, dacă maghiarii ar accepta că există un lucru care în UE este posibil pentru alte popoare, atunci ar accepta că ei sunt oameni de rangul doi, cetăţeni de rangul doi şi mai prejos decât alte popoare, adăugând că maghiarii nu pot accepta acest lucru.
„Din acest motiv trebuie să spunem şi să repetăm: ceea ce pentru altcineva e posibil, este şi pentru noi, ceea ce e permis altora e permis şi pentru noi. (…) Deci ceea ce spunem noi, ceea ce cerem noi nu este un fel de specialitate secuiască, ceva ce nu s-a văzut şi nu s-a auzit până acum, nu este o cerere exagerată, ci ceea ce în Uniunea Europeană pentru alţii este o realitate naturală cotidiană”, a susţinut Semjen Zsolt.
Vicepremierul ungar şi-a încheiat discursul spunând că maghiarii din România pot conta pe cei din Ungaria, aşa cum şi cei din Ungaria contează pe cei din România.
Primarul din Sfântu Gheorghe: Noi nu suntem imigranţi, nu am imigrat în România dintr-o ţară săracă în speranţa unei vieţi mai bune.
Manifestările de la Sfântu Gheorghe au început cu un marş din două direcţii spre centrul oraşului, respectiv din zona gării şi din cartierul Simeria, la care au participat aproximativ 100 de călăreţi din grupurile păstrătoare de tradiţii ale husarilor, fanfare, cercetaşi, alături de autorităţi locale şi localnici. Marşul a fost urmat, în Piaţa Libertăţii, de inaugurarea unui tablou panoramic de 43 de metri lungime, cu imagini în memoria lui Gábor Áron.
La manifestare au participat, potrivit organizatorilor, peste 10.000 de persoane, centrul municipiului fiind împodobit cu cocarde în culorile roşu-alb-verde, iar participanţii au desfăşurat un steag secuiesc de 250 de metri şi un steag maghiar, tot de 250 de metri lungime.
În acest an, invitatul principal al manifestării a fost Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, care, în discursul rostit în faţa mulţimii, a invocat faptul că mesajul de la 1848, şi anume „să fie pace, libertate şi înţelegere”, este actual şi în zilele noastre.
Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus în discursul său că maghiarii din România nu sunt imigranţi veniţi dintr-o ţară săracă pentru o viaţă mai bună, ci acesta e pământul lor natal, iar acest lucru va fi repetat până când vor înţelege toţi. Acesta a mai spus că în 15 Martie maghiarii trebuie să îşi pună întrebarea dacă sunt destul de curajoşi pentru a-şi cere drepturile, de a rămâne pe pământul natal sau de a le aduce aminte celor care în urmă cu 95 de ani au promis autonomie că promisiunile nu se prescriu.
„Vom repeta până când fiecare cetăţean român, indiferent că ne iubeşte sau nu, va înţelege că noi nu suntem imigranţi, nu am imigrat în România dintr-o ţară săracă în speranţa unei vieţi mai bune. Acesta este pământul nostru natal, noi nu ne-am mişcat de aici, doar graniţele s-au mişcat deasupra capului nostru”, a adăugat edilul.
Astfel de manifestații au avut loc și la Oradea, Brașov și Timișoara.
Articole pe aceeași temă:
Timisoara, fara incidente la startul manifestarilor de comemorare a revolutiei maghiare
Citiți principiile noastre de moderare aici!