Astfel, pentru PDL, priorităţile legislative ale viitoarei sesiuni parlamentare vor fi Legea reformei sistemului public de pensii, care trebuie adoptată până în luna iunie, Legea responsabilităţii fiscale, care trebuie să aducă mai multă ordine în sistemul fiscal şi care trebuie votată până la sfârşitul lunii martie, şi Legea educaţiei naţionale, fundamentată şi pornind de la proiectul Miclea, precum şi adoptarea Codului de procedură penală şi a celui de procedură civilă.
De asemenea, parlamentarii PDL vor mai susţine legile vizând dezvoltarea economică, între care se înscriu modicarea programului “Prima casă”, ordonanţa privind şomajul tehnic, care potrivit premierului Emil Boc va fi adoptată săptămâna viitoare, modificarea impozitului minim, care va fi transformat într-un impozit forfetar restrâns, aplicabil numai în anumite domenii, şi un proiect de lege care să vizeze sprijinirea întreprinderilor care angajează şomeri. Premierul a adăugat că vor fi iniţiate proiecte care vizează agricultura, care să creioneze cadrul ajutoarelor de stat pentru agricultori, fiind cunoscut faptul că, începând din acest an, nu vor mai putea fi acordate anumite subvenţii.
Nu în ultimul rând, PDL va sprijini votarea unui proiect de lege pentru ratificarea Convenţiei privind persoanele cu dizabilităţi, dar şi modificarea cadrului legislativ din perspectiva Tratatului de la Lisabona, privind creşterea rolului Parlamentului naţional în context european.
În tabăra social-democrată, preşedintele partidului, Mircea Geoană, a anunţat, cu ocazia Comitetului Naţional Executiv, că este nevoie de un Cod electoral, care să “securizeze” votul românilor şi a lansat din nou tema unei comisii parlamentare de “elucidare” a alegerilor prezidenţiale, cât şi a celor generale.
Mai mult, PSD solicită suplimentarea bugetelor Educaţiei, Sănătăţii şi Agriculturii, pe care o consideră “absolut necesară” în condiţiile în care s-ar fi redus cu 30% fondurile pentru investiţi în educaţie, banii pentru cercetare ar fi scăzut cu 40%, finanţarea investiţiilor în spitale ar fi scăzut cu 70%, finanţarea programelor de sănătate – cu aproape 20%, iar banii pentru medicamentele compensate ar putea ajunge doar şase luni.
Mircea Geoană a mai anunţat la Comitetul Naţional Executiv că PSD va continua să susţină în Parlament proiectele din programul “România socială” şi se va opune “derapajelor anti-democratice” ale Partidului Democrat Liberal.
În PNL, liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat duminică, la finalul întrunirii celor două grupuri parlamentare liberale, că se va implica foarte activ într-un proiect de reformare a instituţiilor statului, iar prim-vicepreşedintele Ludovic Orban a spus că liberalii vor cenzura “sever” Guvernul. Tăriceanu a mai spus că proiectele care vor viza reforma statului, pe care şi colegii săi parlamentari “simt nevoia” să le promoveze, vor face subiectul unor dezbateri cu cetăţenii, iar după aceea vor fi promovate în procedura parlamentară curentă.
Mai mult, liderul grupului PNL din Cameră a explicat că nu pregăteşte o singură lege, ci un pachet întreg care presupune de fapt reforma constituţională şi a regulamentelor de funcţionare ale Camerelor.
La rândul său, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a prezentat priorităţile legislative ale partidului: reducerea impozitului pe venit la 10%, desfiinţarea impozitului forfetar, reducerea TVA la construcţii noi, la tranzacţionarea de construcţii noi pentru a stimula construirea de locuinţe noi. În plus, Orban a vorbit şi despre proiectele proprii ale PNL pe o serie de proiecte majore: legea pensiilor (luarea în calcul a salariului mediu pe economie), propria lege a educaţiei, precum şi legea administraţiei – depolitizarea instituţiilor statului şi descentralizarea.
Pe de altă parte, Liga Aleşilor Locali a PNL a adoptat sâmbătă, în unanimitate, o rezoluţie prin care cere partidului şi grupurilor parlamentare liberale elaborarea unui amplu proiect de reformă administrativă a României, o propunere legislativă care asigure descentralizarea şi depolitizarea administraţiei, atrăgând atenţia asupra presiunilor la care sunt supuşi în teritoriu.
Liderii locali liberali cer “aducerea permanentă la cunoştinţa opiniei publice a modului discreţionar în care sunt alocate resursele destinate comunităţilor locale, precum şi a presiunilor politice la care sunt supuşi aleşii locali ai PNL“, dar şi “creşterea numărului de întrebări şi interpelări adresate prim-ministrului, ministrului Administraţiei şi Internelor, precum şi ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului“.
În ceea ce priveşte relaţia liberalilor cu alte partide în opoziţie, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat cu ocazia Delegaţiei permanente de sâmbătă că, din perspectiva sa, este ”greu de conceput o alianţă politică” între PSD şi PNL, deoarece pentru liberali este momentul să îşi asume singuri o direcţie.
Nu în ultimul rând, UDMR a transmis, odată cu învestirea Cabinetului Boc, că, deşi îşi asumă guvernarea alături de PDL, nu va fi în detrimentul relaţiei cu Parlamentul şi ca încerca să ”pună capăt unor litigii care ne-au încetinit enorm de mult în efortul nostru de a ne integra din toate punctele de vedere în UE“.
Astfel, liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că obiectivele principale ale formaţiunii sale sunt descentralizarea şi “demolarea statului supracentralizat”, precum şi “reconcilierea” dintre minoritate şi majoritate, atât în Parlament, cât şi în societate, şi a anunţat că UDMR va continua să-şi asume proiectele şi programele opoziţiei pe care le consideră “viabile”.
Discuţii în PSD şi PDL privind posibilitatea schimbării liderilor de grup din Camera Deputaţilor
În PDL au avut loc discuţii despre eventuala schimbare din funcţie a liderului de grup al deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a stârnit nemulţumirile colegilor săi, însă pedeliştii au dificultăţi în a identifica o alternativă, au precizat pentru NewsIn, la 28 ianuarie, reprezentanţi ai PDL. Potrivit unor lideri democrat-liberali, deputaţii partidului îi reproşează liderului Mircea Toader lipsa de organizare a grupului, absenţa consultării în momentul luării unor decizii, dar şi faptul că iniţiativele acestora nu sunt promovate corespunzător.
”Noi nu lucrăm ca o echipă, pentru că nu suntem organizaţi. Şi asta ţine de liderul de grup“, a precizat pentru NewsIn un deputat PDL.
Printre numele vehiculate între deputaţi pentru preluarea funcţiei de lider au fost Sulfina Barbu şi Sever Voinescu, însă palamentarii iau în calcul şi varianta realegerii lui Mircea Toader, cu condiţia ca acesta să-şi ia o serie de angajamente ferme.
Sever Voinescu şi Sulfina Barbu au declarat pentru NewsIn că nu au luat în calcul să candideze pentru această funcţie. “Nu îmi doresc această funcţie“, a subliniat Voinescu.
Pe de altă parte, Mircea Toader a declarat că a gestionat bine grupul deputaţilor şi că nu a auzit de la colegi de schimbarea sa din funcţie, dar a adăugat că, dacă unii cred că pot concura pentru această funcţie, sunt liberi să o facă, avertizându-i însă că e o muncă solicitantă.
În PSD, situaţia este similară, unii social-democraţi dorind schimbarea actualului lider din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc. Acesta a declarat săptămâna trecută că va candida pentru un nou mandat ca şef de grup parlamentar al PSD, dar nu va candida la nicio altă funcţie la congresul partidului din 20 februarie, spunând că acest lucru ar putea însemna asumarea înfrângerii în alegerile prezidenţiale.
Deputatul PSD, Ioan Munteanu, declara la 20 ianuarie, pentru NewsIn, că urmează să-şi depună candidatura la şefia grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, împotriva actualului lider, Viorel Hrebenciuc. Munteanu nu a dorit sa precizeze de câtă susţinere se bucură în cadrul grupului, însă a spus că numărul deputaţilor PSD care l-ar vota ar fi suficient de mare pentru a avea şanse să fie ales în funcţie.
“Până la urmă este şi o chestiune de imagine, care nu are de ce să facă rău, pentru că intri în luptă cu Viorel Hrebenciuc, nu cu oricine“, a explicat Munteanu.
Sursa: NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!