Elevilor li s-a cerut să facă un eseu pe baza basmului cult pe care l-au studiat, să comenteze un text la prima vedere scris de Vasile Alecsandri şi să conceapă un text în care să-şi spună punctul de vedere despre omenie, plecând de la proverbul, “fapta bună îl laudă pe om”
Iată ce au scris elevii:
“Omenia este o specie lacomă şi nepăsătoare, deci faptele bune sunt o faptă măreaţă”.
“Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeşte politicos cu bătrânii, se salută politicos pe doctori şi pe oamenii de ştiinţă”.
“Când eram la Viena a picat pe pământ o bătrânică la intrarea în metrou” (elevul povesteşte mai departe cum a ajutat-o el pe bătrână făcând o faptă bună).
“Dacă are omenie, alţi oameni se uit la tine un alt ochi”.
“Omenia este caracter moral şi definitoriu”.
“Omenia poate dăuna când e percepută ca mijloc perfid de a profita”.
“Dar în viaţa asta există oameni bun care are un suflet mai mare şi mai pură decât alţii”.
“L-a văzut Spânu şi l-a convins pentru a-l face asistentul lui” (referindu-se la Harap-Alb).
“Harap-Alb a trebuit să-şi ia viaţa în propria lui mână”
“Când privesc în al tău ochi mă simt de parcă mă sufoc”
“Tema basmului este învingerea dintre bine şi rău”.
“Personajul e supus unor încercări chiar şi moartea”.
“Personajele vorbeşte în modul dialog”.
“Parantezele sunt indicatoare schemice”.
Şi la proba orală la limba română elevii le-au spus profesorilor câteva “perle” memorabile.
“Agripina nu avea decât doi copii, pentru că al treilea, Păunaş, nu mai contează, pentru că tot îl mănâncă vulturii” .
“În cunoscuta baladă “Mioriţa”, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicaţi doi criminali, o oaie turnătoare şi un cioban ce şochează prin prostia lui”.
“În caz de accident nu trebuie să fugi de la locul faptei, fiindcă victima, dacă nu e lovită fatal, poate reţine numărul maşinii”.
“Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1438”.
“În versurile: “Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?” poetul ne vorbeşte despre aspectul fiinţei cu care Luceafărul este în gagicăreală şi ea îi spune că nu ştie dacă va fi al ei sau va fi altul”.
“Nichita Stănescu a ştiut el de ce a pus virgulele şi punctele acelea în poezie şi nu mă bag eu în ce a făcut el”.
“La începutul fiecărei poezii eminesciene sta plantat câte un tei mai gros sau mai subţire, în functie de câte strofe are poezia”.
“Când eroul muri împuscat de nemţi pe câmp, simţi miros de mărar şi de pătrunjel”
Sursa: Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!