România riscă să piardă în curând 169,055 milioane din fondurile de preaderare PHARE care acoperă proiecte de întărire a capacităţii instituţionale, adaptarea legislaţiei la cea a UE şi proiecte de coeziune socio-economică.
Raportul special privind cheltuirea fondurilor europene în România şi Bulgaria consultat de NewsIn a fost solicitat de Parlamentul European şi transmis vineri de executivul european Comisiei de control bugetar a PE.
“Termenul-limită pentru contractele PHARE a fost 31 noiembrie 2008. 169,055 milioane euro pot fi considerate nefolosite şi au fost deja recuperate parţial sau vor fi în curând. Alte 211 milioane urmează încă a fi plătite, cu condiţia ca cererile de plată să fie trimise la timp şi să fie eligibile”, se arată în documentul citat.
În ce priveşte programul de preaderare SAPARD, care era destinat proiectelor în agricultură, termenul-limită a fost prelungit până în decembrie 2009, după ce Comisia a îngheţat anul trecut plăţile din cauza unor nereguli şi vulnerabilităţi mai ales în ceea ce priveşte achiziţiile publice şi managementul intern. Plăţile au fost reluate în iulie 2009 după ce un audit independent a confirmat că autorităţile române au aplicat planul de acţiune solicitat de CE. În total, România mai are de primit aproximativ 100 milioane de euro fonduri SAPARD.
“Nu au rămas fonduri SAPARD nefolosite de România până acum, dar acest risc există la sfârşitul acestui an”, notează experţii CE.
În ce priveşte programul de infrastructură ISPA, data-limită până la care se mai pot efectua plăţi este de 31 decembrie 2010. “Încă nu au fost pierdute fonduri, dar 745,7 milioane de euro nu au fost încă solicitate spre rambursare. Orice sume nesolicitate până la data-limită vor fi pierdute”, avertizează executivul european.
Şi la ISPA au fost constatate nereguli similare cu cele din programul SAPARD, legate de achiziţiile publice, “cum ar fi uzul frecvent al procedurii de negociere, vulnerabilităţi în comisiile de evaluare şi extinderi nejustificate ale contractelor”.
“Pentru a îmbunătăţi managementul financiar, Comisia a asistat Agenţia de Plăţi în ameliorarea planificării bugetare şi a sugerat o monitorizare lunară a previziunilor de plată. Comisia a recomandat şi simplificarea procedurilor privind managementul contractelor şi întărirea capacităţii administrative, precum şi implementarea de măsuri menite să reducă numărul de angajaţi care pleacă din agenţie”, exemplifică raportul citat.
“România a implementat recomandările Comisiei privind achiziţiile publice, managementul financiar şi managementul contractelor şi a adoptat legislaţie menită să asigure respectarea acquis-ului în domeniul achiziţiilor publice. În plus, România a adoptat un ghid pentru beneficiari despre managementul proiectelor”, arată documentul CE.
În ceea ce priveşte fondurile structurale, de care România beneficiază de la data aderării la UE, în ianuarie 2007, Comisia constată că toate programele operaţionale au fost deja aprobate şi lansate, mai mult proiecte fiind deja “contractate la nivele satisfăcătoare de implementare”.
Probleme mai sunt însă la nivel local, în ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi de control financiar, unde Comisia a recomandat României “să-şi intensifice eforturile”.
Executivul european subliniază nevoia de capacitate administrativă suficientă şi sfătuieşte România să folosească programul operaţional de asistenţă tehnică pentru o politică de resurse umane bazată pe stimulente.
De asemenea, CE doreşte să vadă că “lecţiile învăţate în tranziţia de la fonduri de preaderare la fonduri structurale sunt aplicate şi la fondurile structurale”. Aceleaşi probleme identificate la fondurile de preaderare privind licitaţiile publice netransparente şi vulnerabilităţi în sistemul de selecţie a proiectelor apar şi la fondurile structurale. Însă România a adoptat recent noi legi în acest sens, “menite să înlăture îngrijorările Comisiei cu privire la licitaţiile publice. Noua legislaţie vizează şi simplificarea şi accelerarea procedurilor, precum şi transpunerea noilor reguli europene”, se arată în raport.
Fondurile pentru pescuit, totalizând 67,4 milioane de euro pentru 2007-2009, nu au deocamdată undă verde în România, în urma ”vulnerabilităţilor în capacitatea administrativă a noii autorităţi din cadrul Ministerului Agriculturii”. Această linie de finanţare este singura, de altfel, care încă nu are aprobată evaluarea de conformitate, ce trebuie încă revizuită.
“În plus, Comisia a sfătuit autorităţile române să nu demareze proiectele până când noile structuri din Ministerul Agriculturii nu sunt operaţionale”, precizează raportul.
În ceea ce priveşte fondurile agricole, Comisia avertizează că Bucureştiul ar putea suferi “corecţii financiare” pentru anul 2007, adică bani, ce vor fi solicitaţi Bucureştiului pentru că au fost acordaţi necorespunzător. În 2007, România a primit 6,8 milioane de euro plăţi agricole, în 2008 – 474 milioane, iar anul acesta 553 milioane.
Deficienţe continuă să existe la Sistemul integrat de administrare şi control (IACS) pentru plăţile directe, mai ales în ceea ce priveşte identificarea parcelelor şi controalele la faţa locului, “care sunt subiectul unor proceduri de aprobare şi ar putea rezulta în corecţii financiare pentru anul fiscal 2007”.
“Pentru a remedia problemele existente şi a îmbunătăţi implementarea sistemului pentru fonduri agricole, CE a propus în luna iunie un plan de acţiune pe care România s-a angajat să-l implementeze în următorii trei ani. În cadrul acestui plan de acţiune, România s-a angajat să-şi îmbunătăţească nivelul calitativ şi rapiditatea controalelor la faţa locului şi să corecteze nivelul de erori în cererile formulate de fermieri”, arată raportul.
La capitolul fonduri pentru securizarea frontierelor în vederea aderării la spaţiul Schengen, în ciuda unor întârzieri iniţiale, România stă bine, CE estimând că Bucureştiul va reuşi să absoarbă toate cele 542,2 milioane de euro pentru 2007-2009 până la sfârşitul acestui an.
Sursa: Newsin
Citiți principiile noastre de moderare aici!